Linkuri accesibilitate

Anatomia artei compromisului politic - dezbaterea parlamentară sau plebiscitul?


Dorin Chirtoacă și Victor Stepaniuc

Dorin Chirtoacă și Victor Stepaniuc

Polemică purtată facie ad faciem de Dorin Chirtoacă și Victor Stepaniuc în cadrul emisiunii „Punct și de la capăt”

Doamnelor şi domnilor, bine v-am găsit. La microfon e Vasile Botnaru, autorul şi prezentatorul emisiunii duminicale Punct şi de la capăt. Interlocutorii mei de astăzi se situează pe poziţii diametral opuse în diverse subiecte politice. Dar astăzi mă interesează nu atât argumentele particulare, pe care se sprijină atunci când îşi motivează şi promovează poziţiile, cât mecanismele, aşa cum le văd domniile lor, ce ar face posibilă găsirea unei soluţii de compromis. Ori, tocmai soluţiile de compromis fac posibilă creaţia demosului, care este atât de pestriţ şi imprevizibil.

*
Aşadar, în Studioul de la Chişinău al Europei Libere astăzi se află deputatul Victor Stepaniuc şi primarul general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă. Şi discutăm despre arta compromisului în ringul politic moldovenesc.

Europa Liberă: Să-l întreb mai întâi pe domnul primar Dorin Chirtoacă. În situaţia, în care mesajul organizatorilor nu este pe placul Dumneavoastră personal, al celor pe care îi reprezentaţi, cetăţenii oraşului, sau partidul din care faceţi parte, cum luaţi o decizie neplăcută, sau invers, plăcută?

Dorin Chirtoacă
Dorin Chirtoacă
: „Legea spune foarte clar: cei care doresc să protesteze, să-şi spună un punct de vedere în spaţiul public, trebuie să depună o declaraţie la Primărie, prin care anunţă autoritatea publică locală despre faptul, că doresc să desfăşoare o anumită manifestare. În acest sens, vrem nu vrem, noi primim asemenea declaraţii, pentru că ele se înregistrează la Cancelarie şi este o procedură legală, care trebuie urmată. Mai departe, însă, în anumite situaţii, iarăşi legea spune: atunci când există probe, că este vorba despre încălcarea ordinii publice, despre instigarea la violenţă, despre lucruri, care duc la încălcarea dreptului la libera întrunire, atunci avem obligaţia, potrivit legii, să ne adresăm instanţei de judecată. Pentru ca instanţa de judecată să decidă asupra acelei manifestări. Dacă ea poate avea loc în altă parte, sau dacă nu poate avea loc, în general. Asemenea situaţie am avut foarte puţine, trebuie să recunosc, în activitatea mea, când era necesar să ne adresăm instanţei de judecată. În general, manifestările care au avut loc s-au desfăşurat în mod paşnic, cu excepţia situaţiei de la 7 aprilie. Dar acolo avem anchetă, care ne va spune, ce s-a întâmplat, totuşi. În rest, toate manifestaţiile, practic, care au avut loc în Chişinău, indiferent de cine au fost puse declaraţiile, nu au fost nici un fel de probleme.”

Europa Liberă: Domnul primar, dar sunt mici ocazii cu potenţial violent. Cum ar fi, de exemplu, parada gay-ilor. Deja se ştie, că există un puternic curent împotriva acestei parade. Ei insistă să apară tocmai în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Deci, cum procedaţi într-o asemenea situaţie?


Dorin Chirtoacă: „Dacă este să ne uităm la modul în care acest grup de persoane îşi promovează punctul de vedere, din start se vede, că ei doresc să provoace o reacţie inversă din partea altor grupuri. Pentru că ei ştiu deja de ani de zile, că în momentul în care se expun de o asemenea manieră, automat vin reacţii violente din partea altor grupuri. Ceea ce înseamnă că aceasta este mentalitatea societăţii noastre. Aşa gândesc oamenii şi nu ar trebui să fie forţată nota, în mod normal. Asta dincolo de faptul că nici eu personal nu sunt de acord cu acest tip de relaţii. Şi evident că este firesc să-mi expun punctul de vedere.

În momentul, în care este lansată o asemenea abordare, este firesc să reacţioneze şi administraţia locală. Şi deaceea ne-am adresat instanţei de judecată, pentru ca să fie desfăşurată într-un loc împrejmuit, să spunem aşa, nu pe o stradă sau un parc, sau o piaţă din municipiu. Sau să fie interzisisă în totalitate. De fapt, am solicitat chiar interzicerea. Este firesc să procedăm într-o asemenea mod, în condiţiile, în care legea spune foarte clar că dacă este instigare la violenţă, dacă sunt încălcate o serie de lucruri din lege, atunci noi ne putem adresa pentru aşa ceva.”

Europa Liberă: Domnule Stepaniuc, Dumneavoastră aveţi reputaţia ideologului Partidului Comuniştilor. Promotorul activ a ceea ce se numeşte în terminologia politologică, sau a editorialiştilor, moldovenism. Prin urmare, aş putea presupune, că sunteţi omul, care aţi fost responsabil cu impunerea sau promovarea anumitor principii ideologice ale Partidului Comuniştilor. Prin urmare, pot să spun, că sunteţi, cumva, omul care v-aţi postat în prima linie. Cum vă simţiţi acum, când v-aţi retras? Vă uitaţi poate autocritic? Sau dimpotrivă.

Victor Stepaniuc
Victor Stepaniuc
: „Vreau să vă spun că, de fapt, nu-mi pare rău de lucrurile pe care le-am făcut. Mă bucur chiar că am această reputaţie de moldovenist. Fiindcă, de fapt, cel mai mare moldovenist, probabil, a fost Bogdan Întâi, a fost Ştefan cel Mare, au fost toţi domnitorii şi oamenii de cultură, care au apărat Moldova cu sabia în mînă şi cu peniţa. În acest sens, manualele care au fost implementate, de istorie aşa-numit curs integrat, este un concept, care a fost la timpul respectiv avizat de Consiliul Europei. Trebuie să recunosc, parte din aceste manuale au şi nişte lacune. Mai ales, manualul de clasa a noua şi a zecea. Acum Guvernul încearcă să revizuiască conceptul, în general. În unele clase s-a revenit chiar la vechiul manual de istorie a românilor, consider eu că este o greşeală.”

Europa Liberă: În mesajul Dumneavoastră de politician există potenţial de confruntare. De exemplu, mesajul liberalilor nu convine tuturor, dar domnul Dorin Chirtoacă trebuie să-l promoveze. Dumneavoastră, în mesajul Partidului Comuniştilor, acum Moldova Unită, aveţi elemente, care nu convin tuturor. Pe mine mă interesează anatomia deciziilor, pe care le luaţi ca politicieni. Atunci când ştiţi că o decizie nu convine tuturor, sau generează scântei, conflicte, cum ar fi să participăm sau nu la parada de 9 mai.

Victor Stepaniuc: „Mi-a plăcut poziţia, inclusiv, şi a domnului Chirtoacă, de exemplu. Referitor la parada gay-ilor. Este important ca politicianul să ia în vedere numaidecât toate opţiunile care sunt în societate. Dacă problemele legate cu istoria, cu identitatea noastră naţională, ele-s aşa de deranjante pentru altă parte a societăţii, cum se procedează în alte ţări, se organizează plebiscite, se organizează referendumuri. În problema identităţii noastre naţionale, care este foarte discutată, în primul rând de istorici, de oamenii de cultură. Personal am propus în câteva rânduri preşedintelui Voronin organizarea unui referendum. Îmi cunosc foarte bine colegii mei, deci profesorii de istorie şi ştiu, că nu toţi au acceptat istoria românilor. Dar nici toţi nu au acceptat cursul de istorie integrată. Din acest punct de vedere trebuiesc consultate toate păturile societăţii, dacă să spunem aşa. Este asta posibil? O fac guvernanţii când sunt la guvernare? Din păcate, nu o fac.”

Europa Liberă: Domnule Stepaniuc, dar sunt subiecte, în care nu toată lumea poată să se pronunţe. Cum e limba română, de exemplu. S-a spus, că savanţii trebuie să ştie ce-i cu limba asta.

Dorin Chirtoacă și Victor Stepaniuc
Victor Stepaniuc
: „Domnul Botnaru, sunt de acord că savanţii trebuie să domine, fiindcă ei sunt oameni culţi, sunt oameni care sunt mai pregătiţi. Dar sunt subiecte destul de politizate, pe care nu pot să le decidă savanţii. Fiindcă, când se vorbeşte de un adevăr ştiinţific, el trebuie privit acest adevăr în complex. Dacă strict ne uităm filologic la limba noastră contemporană, desigur, că limba moldovenească este aceeaşi cu limba română. Adică, de fapt, din toate este recunoscută absolut.”

Europa Liberă: Domnul Stepaniuc, dar ce e mai rezonabil? Să dai foc la casă, ca să discuţi cu toată populaţia, sau să spui academiei, daţi voi, vă rog, veridictul şi noi o să vă credem pe voi.

Victor Stepaniuc
: „Dumneavoastră înţelegeţi, că nu se poate de crezut omenilor de ştiinţă, care la fiecare cotitură politică, când se schimbă puterea politică, îşi schimbă şi viziunile? Noi doar ne-am pomenit în anii aceştea - profesorii de comunism ştiinţific şi de istorie a Uniunii Sovietice, de filozofie marxistă s-au făcut, după 90, s-au făcut specialişti în istoria românilor.”

Europa Liberă: Am înţeles, n-aveţi încredere în savanţi.


Victor Stepaniuc
: „Nu avem în toţi.”

Europa Liberă: Domnul Chirtoacă, Dumneavoastră ce spuneţi la subiectul ăsta?


Dorin Chirtoacă: „Pornind de la întrebarea iniţială, cu siguranţă autorităţile sunt obligate, prin lege, să dea voie oricărei persoane, oricărui grup de persoane, oricărei comunităţi să-şi promoveze punctul de vedere. Cu excepţia situaţiilor când aceasta duce la violenţă, duce la confruntare, duce la vărsare de sânge. Respectiv, oricâte puncte de vedere avem în Republica Moldova, ele au dreptul să fei promovate. Acuma, în acelaşi timp, unele din aceste puncte de vedere devin şi subiecte de discuţie, de dezbatere, cum este şi problema identitară, problema denumirii corecte a limbii pe care o vorbim, identitatea naţională, etc. Aici nu sunt de acord cu domnul Stepaniuc.

Nu mai poate fi discuţie în ceea ce priveşte denumirea corectă a limbii. Este limba română. Lucrul acesta este foarte bine cunoscut de toată lumea. Dacă tot se cunoaşte identitatea dintre limba româna şi aşa-numita moldovenească, este de fapt că se recunoaşte, că este limba română, la fel atuncea recunoaştem cu siguranţă şi identitatea etnică. La fel cum avem în Germania, avem nemţi şi avem bavarezi, şi saxoni şi aşa mai departe. La fel, avem şi în partea asta a lumii – avem munteni, avem ardeleni, dobrogeni, moldoveni, care toţi împreună fac parte, din punct de vedere etnic, din naţiunea română.”

Europa Liberă: Domnul Chirtoacă, am înţeles argumentele Dumneavoastră.

Victor Stepaniuc: „Daţi-mi voie să spun şi eu un contra argument.”

Europa Liberă: Numai o secundă. Obiectul acestei emisiuni e cum să facem noi în societatea noastră ca punctul Dvs de vedere, domnule Chirtoacă, şi punctul Dvs, domnule Stepaniuc, să fie puse faţă în faţă, după aia să luăm o decizie, cui îi dăm dreptate. Pentru că în societate de 20 de ani noi asta încercăm să facem. Şi pendulul se mută dintr-o extremă în alta şi noi nu ne putem să ne apucăm de economie. Pentru că discutăm despre identitate şi limbă. În subiecte sensibile, ce facem noi ca să găsim limbaj comun, ca să ne mişcăm mai departe?

Dorin Chirtoacă: „Să ştiţi, că este prima dată când discut acest subiect cu domnul Stepaniuc.”

Europa Liberă: Faţă în faţă.

Dorin Chirtoaca și Victor Stepaniuc
Dorin Chirtoacă
: „Da, faţă în faţă. Şi, în general, nu prea au fost ocazii să discutăm acest subiect cu adevărat. Prima preocupare în prezent ţine de partea socială, de economie. Cu adevărat de depăşirea situaţiei de criză, cu care ne confruntăm.”

Victor Stepaniuc: „Noi cu domnul Chirtoacă în problema identitară avem opinii diferite. Eu nu neg că circa 80-90 de procente de cultură moldovenească şi românească sunt identice. Nu se neagă. Mai mult ca atât: că moldovenii au participat la formarea acestei mari culturi. Este altceva – în ce măsură noi, cu Dvs, care suntem cetăţeni ai acestui stat, suntem funcţionari, eu deputat şi Dumneavoastră primar general al Chişinăului, vedem perspectivele acestui stat. Deci, domnul Botnaru răspun la întrebarea Dumneavoastră. Eu am propus soluţia de referendum.”

Europa Liberă: Domnul Stepaniuc, dar dacă în urma referendumului lumea o să zică: vrem să ne unim cu România, veţi accepta?

Victor Stepaniuc: „Dar de ce nu? Este dreptul poporului la autodeterminare. Cine poate să se împotrivească? Pe mine mă miră, când această chestiune e făcută dictatorial, e făcută prin tiranie, prin impuneri.”

Europa Liberă: Adică inclusiv şi PCRM-ul a acţionat în felul ăsta.


Victor Stepaniuc: „Inclusiv. Dar eu vreau să vă spun că PCRM-ul a avut dreptul acesta s-o facă, fiindcă a reprezentat peste 50 de procente de populaţie. Astăzi altă 50 de procente de populaţie adică îi reprezintă. Partidele de guvernământ de astăzi reprezintă alte 50 de procente de populaţie.”

Europa Liberă: Întotdeauna există nişte grupuri care n-o să se încadreze în opţiunea majorităţii. Întrebarea mea este către Dumneavoastră, politicieni cu experienţă: astăzi noi avem mecanismele legislative, sociale, ca să putem într-adevăr să acţionăm aşa cum spuneţi Dvs? Nu în detrimentul minorităţii.

Dorin Chirtoacă și Victor Stepaniuc
Victor Stepaniuc
: „Sunt de acord. Drepturile minorităţii azi sunt apărate şi sunt protejate de toate convenţiile internaţionale. Şi Consiliul Europei atrage o atenţie foarte mare în toate democraţiile europene, ca acest lucru să fie făcut. Republica Moldova, eu consider, că este un exemplu în această problemă. A devenit totuşi în ultimii ani un exemplu, ce nu s-ar vorbi. Noi avem o legislaţie destul de bună şi o recunosc şi acei de dreapta şi aceşti de stânga. Este altceva: în ce măsură s-au realizat. Cu aceeaşi problemă a gay-ilor, iată s-a vorbit de la început. Eu vreau să vă spun că noi la timpul respectiv, am permis aceste demonstraţii. Dar într-adevăr, cum a afirmat şi domnul Chirtoacă, şi atunci poliţia ne-a prevenit, că pot fi conflicte, pot fi ciocniri. Au avut loc asemenea ciocniri? Au avut loc. Acuma domnul primar general decide cum decide, având în vedere situaţia.

Dacă să vorbim de problemele identitare, de alte probleme, desigur noi trebuie să apărăm drepturile minorităţilor, dar să nu uităm şi de dreptul majorităţii. Nu se poate de făcut din contul majorităţii. Şi eu pun o întrebare: cum se simt acei circa 76 de procente, care îşi zic moldoveni în această ţară, care recunosc identitatea moldo-română şi totodată ei sunt nevoiţi la şcoală să studieze numai cultura românească şi cu atât mai mult să studieze un obiect, în care se promovează ideologia românismului şi practica unionismului, deci care se numeşte istoria românilor. Fiecare stat european şi fiecare stat în lume are dreptul ca să-şi promoveze acasă, în primul rând, istoria statului său. Ca copiii, tânăra generaţie să cunoască de unde vin. Noi venim din România, în care ne-am aflat 22 de ani? Sau totuşi venim din Moldova istorică, în care am trăit peste 600 de ani?”

Europa Liberă: Sau de la romani?

Victor Stepaniuc: „Sau de la daco-romani?”

Dorin Chirtoacă
Dorin Chirtoacă
: „Exact asta vroiam să spun şi eu. Bun, a specula este o modalitate poate eficientă până la un anumit punct, de a face inclusiv politică. Dar nu cred că ar trebui să speculăm în tot ceea ce facem. Vis-a-vis de istorie. Deşi nu sunt istoric de meserie, pot să spun că istoria nu a pornit într-adevăr de la 1940, sau 1812. Şi nici de la 1359. În Republica Moldova locuiesc ruşi, care au venit şi de la Moscova, şi de la Vladivostok, şi de la Murmansc şi în Republica Moldova tot ruşi se numesc. Sau locuiesc bulgari, care au venit din Bulgaria, se cunoaşte migraţia lor, şi tot bulgari se numesc şi ei. Sau ucrainenii, că ne separă tot un râu. De ce atunci, în ceea ce-i priveşte pe românii din Republica Moldova noi ar trebui să spunem că au o altă identitate etnică, decât cea pe care o au cu adevărat. Faptul că există noţiune geografică de moldovean, nu există conflict între moldovean şi român. Este, până la urmă, parte componentă a aceleeaşi identităţi. La fel, cum un siberian este rus.”

Europa Liberă: Mă iertaţi vă rog, Dvs iarăşi mă duceţi în argumente. Eu vreau să discut despre principiu. Ca politicieni, iată, având aceste argumente, ce facem? Prin referendum, sau prin voinţă politică?

Dorin Chirtoacă
: „Principiul acum este de a lăsa să fie expuse punctele de vedere şi această confruntare paşnică a punctelor de vedere până la urmă va duce la stabilirea adevărului. La aflarea de fapt a adevărului de către cât mai mulţi cetăţeni. Problema este că asemenea idei au fost inoculate cetăţenilor noştri timp de 50-60 de ani cel puţin, de la 1940 încoace.”

Victor Stepaniuc: „Nu este adevărat.”

Dorin Chirtoacă: „Şi, respectiv, după ce au fost inoculate, ele acuma sunt speculate. Până când din ce în ce mai multă lume îşi va lărgi orizonturile, va înţelege lucrurile cumva într-un context şi atuncea va fi cu mult mai simplu pentru noi toţi.”

Europa Liberă: Dacă sintetizez, avem două puncte de vedere: domnul Stepaniuc pledează pentru referendum, domnul Dorin Chirtoacă pledează pentru o deschidere maximă a porţilor pentru discuţii. Întrebarea mea este, domnule Chirtoacă, dacă nu iarăşi 20 de ani.


Dorin Chirtoacă: „Şi chiar dacă facem referendum, oricum trebuie să aibă loc dezbateri în continuare, pentru ca omul să poată să-şi dea seama. Să nu uităm din ce spaţiu venim noi. Noi venim dintr-un spaţiu închis. Nu numai până 89, dar şi din 89 încoace foarte puţini oameni au avut cu adevărat acces la informaţie, la deschidere, la lărgirea orizonturilor. Şi este destul de complicat să fie promovate anumite lucruri, în condiţiile în care nici măcar ele nu sunt cunoscute. Trebuie să fie cunoscute şi abea atuncea vom putea vorbi despre discuţii mai adânci.”

Europa Liberă: Pe mine mă întreba un străin, din ce spaţiu venim. Şi eu am încercat să-i dau o următoare definiţie: venim din spaţiu, unde în general opţiunea unui singur om, soarta lui nu conta. Şi din păcate, după 20 de ani...

Victor Stepaniuc
: „Şi azi tot nu contează.”

Europa Liberă: Nu şi azi, dar şi ieri. Conta înregimentarea. Conta asocierea la un grup, la o formaţiune. Astăzi noi suntem în stare să resetăm? După ce am călcat pe greblă de mai multe ori?

Victor Stepaniuc
Victor Stepaniuc
: „Vedeţi că domnul Chirtoacă şi nu numai dumnealui, chiar şi mai multe forţe politice din ţară, nu recunosc şi nu ar vrea să promoveze ideea referendumului în aceste chestiuni foarte durute. Discuţiile sunt paralele, discuţiile sunt consultative. Referendumul dă alt rezultat, dă un rezultat juridic, care trebuieşte după asta implementat, prin voinţa populară. Noi cu Dvs mai putem să discutăm.”

Dorin Chirtoacă: „Spuneţi-mi, vă rog, dacă făceam un referendum despre Stalin, la 1953 sau 1960, sau până când au fost descoperite crimele lui Stalin, referendumul asupra a ceea ce a fost Stalin, că a fost un dictator sângeros, sau a fost o personalitate. Cum credeţi, că ar fi trecut referendumul? Până a fi aflat adevărul despre ceea ce a fost Stalin. Ar fi trecut, că Stalin bravo lui. În realitate, are Stalin are nişte crime comise.”

Victor Stepaniuc: „Staţi puţin, deci referendumurile, în primul rând, se organizează pe problemele cele mai importante ale societăţii. Eu cred că problema identitară, problema statală, deci a viitorului acestui stat este una din cele mai importante.”

Europa Liberă: Nu, domnul Stepaniuc, domnul Chirtoacă a vrut să sugereze, că de exemplu, într-o societate patriarhală, unde femeia stă gravidă, desculţă şi la bucătărie, haideţi să întrebăm ce rol trebuie să aibă femeia, sau câte femei trebuie să fie în guvern? Şi răspunsul este de la sine înţeles. Cam asta era întrebarea, nu?

Victor Stepaniuc: „Asta e primitivă întrebare. Şi eu repet încă o dată, ea este primitiv pusă. Primitiv din punctul de vedere că referendumurile se organizează pe cele mai importante probleme.”

Dorin Chirtoacă: „Dar recunoaşterea problemei.”

Victor Stepaniuc: „Dar nu se exclude”

Dorin Chirtoacă: „E cunoscută problema”.

Victor Stepaniuc: „Corect.”

Dorin Chirtoacă: „Ea este cunoscută.”

Victor Stepaniuc
: „Daţi-mi voie, de ce mă întrerupeţi. Eu vă răspund la întrebare. Problema trebuie cunoscută şi pregătirea referendumului presupune două sau trei luni de zile. Când fiecare o să-şi spună opţiunea în problema respectivă. Dacă Dumneavoastră consideraţi, că o să mai românizaţi această societate încă o sută de ani şi după aceea o să-i întrebaţi.”

Dorin Chirtoacă: „Nu exageraţi.”

Victor Stepaniuc: „Daţi-mi voie. Atunci, desigur, eu nu cred în viitorul acestui stat. Dar dacă această populaţie o să se descurce, că are o anumită identitate naţională şi ea nu e pornită de la România, de la 1918, şi nu-i pornită din 1812, da-i pornită de la 1359. E pornită de la daco-romani, da eu ca specialist, care vă spun, că e pornită încă mai înainte de 1359, atuncea la urma urmei...”

Dorin Chirtoacă
: „E puţin mai devreme.”

Victor Stepaniuc: „Nu-i, eu ştiu şi fără Dumneavoastră. Staţi fără grijă.”

Europa Liberă: Domnul Stepaniuc, Dvs nu faceţi decât să certificaţi ceea ce am spus eu. Că sunteţi oameni pasionaţi de politică. Dar eu v-am invitat să-mi spuneţi ce formule politice, sociale, legislative avem noi, ca să împăcăm lucruri divergente. Consider de exemplu, problema gunoiştei de la Ţânţăreni, dacă vreţi, sau înverzirii Moldovei, în general, sau scoaterii pachetelor de plastic din comerţ este la fel de important, ca şi problema politică. Şi atunci, unde avem interese divergente? Cum facem ca Stepaniuc cu Chirtoacă să găsească limbaj comun? Renunţând, poate, la pledoaria lui? Asta este întrebarea mea.

Victor Stepaniuc: „Staţi să vă dau deci un răspuns ţărăneşte, cum se spune la noi, la moldoveni. Dacă ai de gând să trăieşti în această casă cu soţia respectivă, ai să faci gospodărie. Dacă ai văzut, că această soţie nu-ţi place şi nu ai de gând să trăieşti în această casă, n-ai să faci nimic pentru această ogradă şi pentru această gospodărie. În cazul de faţă, Republica Moldova trebuie să se determine. Dacă ea, această ţară, acest popor, vrea în general ca să aibă viitor ca stat, ca statalitate şi ce trebuieşte pentru aceasta de făcut. În orice ţară se educă patriotul. Există chiar o convenţie a Consiliului Europei, care se numeşte pentru cetăţenia contemporană, pentru cetăţenia democratică. Ce se are în vedere? Noi suntem cetăţeni ai Europei, dar noi mai suntem şi cetăţeni în statele noastre şi eu sunt de acord că trebuie să ne îngrijim mai mult de problemele sociale şi economice, dar uitaţi-vă chiar ce a făcut acest Parlament, de când a venit la guvernare. S-a ocupat în mare parte cu problemele ideologico-politice. Prin ce se deosebeşte de fosta guvernare? Absolut prin nimic.”

Europa Liberă: Am înţeles.

Victor Stepaniuc: „Care ar fi soluţiile? Soluţiile ar fi social şi economice, să lucrăm pentru ţara noastră.”

Dorin Chirtoacă
: „O singură precizare vis-a-vis ce a spus domnul Stepaniuc şi apoi revenim la subiectul cadru. Spunea mai devreme dumnealui, că trei luni de zile ar fi suficient pentru a discuta în contradictoriu, cum este corect să denumim identitatea sau limba şi aşa mai departe. Păi bun, trei luni de zile raportăm la ce? La 60 de ani de propagandă? La 60 de ani de îndoctrinare? La 60 de ani de inoculare în mintea fiecăruia, că de fapt am fost eliberaţi în 1940?”

Victor Stepaniuc
: „Nu, Dumneavoastră iarăşi v-aţi întors la ideologie. Daţi-mi voie. Eu cunosc mai mult în problema respectivă. Dumneavoastră iarăşi v-aţi întors la ideologie. Eu aşa înţeleg, că domnul Botnaru ne-a invitat, ca să încercăm să găsim o soluţie. Eu spun, şi Dumneavoastră sunteţi jurist şi ştiţi.”

Dorin Chirtoacă: „Soluţia este să fie discutat subiectul şi să fie prezentate argumentele.”

Victor Stepaniuc: „De acord. Câţi ani?”

Dorin Chirtoacă: „Cât va fi necesar pentru a fi lămurite lucrurile.”

Victor Stepaniuc: „Domnul Botnaru, dreptul omului de a alege este unul permanent.”

Dorin Chirtoacă
: „Dar n-am nimic împotrivă să fie făcute referendumuri sau altceva. Dar dezbaterile nu se vor încheia, aşa cum merg lucrurile în societate.”

Victor Stepaniuc
: „Îs de acord.”

Dorin Chirtoacă: „Dacă vorbim despre oamenii, să spunem aşa, de vârsta a doua, chiar şi de vârsta a treia, dar care au avut acces la informaţie, ei foarte bine îşi dau seama despre ceea ce este vorba. Dacă vorbim despre tineret, de asemenea. Care a avut acces la informaţie, care au mers în special şi peste hotare, care au studiat deja în lumea nouă, cu toată deschiderea, şi cu internet şi cu tot ce este, de asemenea ei au un punct de vedere foarte clar. Şi nu are nimic în comun statalitatea cu identitatea etnică. Nimic nu împiedică Republica Moldova să existe în continuare. Şi este normal şi firesc. Şi eu am apărat şi voi apăra în continuare consolidarea statalităţii Republicii Moldova.

Ceea ce am spus la alegerile din 29 iulie este valabil în continuare foarte puternic. Nimic n-are statalitatea cu identitatea. În Republica Moldova foarte bine pot exista împreună mai multe etnii conlocuitoare. Sau o majoritate, respectiv, cu o serie de minorităţi. Nu este nici o problemă absolut. Dar este corect să spunem lucrurilor pe nume.”

Victor Stepaniuc
: „Bine, bine.”

Dorin Chirtoacă: „Cum explicaţi Dumneavoastră, că ruşii din Republica Moldova sunt ruşi şi nu au altă identitate?”

Victor Stepaniuc: „Dar noi nu vorbim de ruşi. Noi vorbim de identitatea, care este azi negată.”

Dorin Chirtoacă: „Ea nu este negată, este relaţie de la parte la întreg.”

Europa Liberă: Domnul Stepaniuc, pe mine personal mă deranjează, că Dumneavostră iarăşi puneţi în faţă statul. Iar eu vreau să vă întorc din nou la cetăţean. Bine, că domnul Chirtoacă a introdus elementul ăsta, când să facem referendum. Poate atunci când o nouă generaţie, care este în alte condiţii educată, să aibă dreptul de vot şi să poată să se pronunţe ea. Altfel noi riscăm să decidem astăzi pentru cei care vor avea de suportat mîine.

Victor Stepaniuc
: „Deci noi avem dreptul, fiecare din noi şi poporul inclusiv, are dreptul de a petrece referendum şi are dreptul ca această voinţă să fie exprimată în orice zi, în orice secundă. Având în vedere scandalurile de 20 de ani şi problemele social-economice ale acestei ţări. Că această ţară se prăbuşeşte de 20 de ani. Şi nimeni nu a putut măcar să realizeze nici o perspectivă economică, socială. Nici un partid politic n-a putut să propună un program de dezvoltare durabilă a acestei ţări. Şi eu văd că nici actuala guvernare n-o s-o facă, fiindcă se ocupă mai mult cu problemele ideologico-politice. Atunci insist încă o dată ca aceste referendum trebuieşte de făcut.”

Europa Liberă: Azi?!

Victor Stepaniuc
: „Acuma trebuieşte de făcut. Pe urmă o să vină următoarea generaţie, şi, cum a spus şi domnul Chirtoacă, următoarea generaţie tot are dreptul său.”

Dorin Chirtoacă
: „Să aibă referendumul său”

Victor Stepaniuc
: „Da, eu vreau să vă spun că este adevărat. Eu vreau să vă spun, că austriecii au trecut în şapte referendumuri aceste probleme, în secolul 20, şi slava Domnului, s-au descurcat. Nu este exclus ca la următoarea etapă o parte din austrieci, care se consideră germani, o să poată să facă acest lucru.”

Europa Liberă: Îmi cer scuze, eu iarăşi vreau să vă readuc la obiectul acestei mese rotunde. Domnul Stepaniuc pledează pentru referendum azi, pentru că e un subiect de bază. Domnul Chirtoacă zice că ar trebui să mai discutăm.

Dorin Chirtoacă
: „Eu am spus că n-am nimic împotrivă. Dar cu siguranţă adevărul va ieşi la suprafaţă. Oricât se va încerca să fie ascuns şi manipulat prin intermediul referendumului sau orice altceva. Deja suntem la cu totul altă etapă. Să ne amintim ce era în perioada sovietică. Nu era aşa, era mai complicat, era propagandă, era imposibilitate să discuţi despre identitate. Acuma, slavă Domnului, lucrurile sunt la un alt nivel, la o altă etapă. Pur şi simplu, din lipsă de alte argumente, unii colegi încearcă să-şi construiească capitalul politic. Vor s-o facă. S-a mai făcut şi se vor face, nici o problemă. Eu ştiu că adevărul nu poate fi ascuns.”

Victor Stepaniuc: „Dar Dvs nu vreţi.”

Dorin Chirtoacă: „Eu n-am spus că nu vreau.”

Victor Stepaniuc: „Haideţi să-l promovăm poate împreună, domnule Chirtoacă.”

Dorin Chirtoacă: „N-am absolut nici o problemă dacă v-a fi organizat.”

Europa Liberă: Eu vreau să vă pun o alternativă. Terţa variantă – poate, totuşi, domnule Stepaniuc, poate veţi fi de acord să testăm capacităţile organizatorice şi de participare, în general, cu alte subiecte, poate mai minore. Poate în aparenţă mai puţin importante pentru statul moldovenesc, dar foarte importante pentru omul concret, de rând.

Dorin Chirtoacă
: „Tocmai asta vroiam să spun şi eu. Este prima dată în trei ani de zile, de când sunt în funcţia de primar general, când discut problema identitară. Prima dată, nu ştiu de ce am fost acuzaţi că discutăm permanent. În trei ani de zile a trebuit să corectăm o mulţime de lucruri greşite, care au fost comise până la venirea mea în primărie. De aceea cu totul alte probleme pe mine mă preocupă. Şi nu ştiu, dacă se doreşte a fi făcut un referendum, prin care să se confirme că domnul Victor Stepaniuc se numeşte Victor Stepaniuc, nici o problemă. Haideţi să facem un asemenea referendum. Pentru mine e foarte clar cum ne numim, cine suntem. Noi avem nevoie de un referendum, dacă avem nevoie, pe problema Constituţiei, pe problema alegerii preşedintelui, că stăm orfani, aşa consideră oamenii.”

Europa Liberă: Eu vă invit la următoarea emisiune, în care să discutăm despre consecinţele unor eventuale decizii politice. Femeia de serviciu, care face ordine la noi, la Europa Liberă, pe ea n-o interesează dacă Dvs sunteţi statalist, antistatalist unionist. Pe ea o interesează ce rezultă din deciziile pe care le luaţi.


*

Doamnelor şi domnilor, am ajuns la punctul final al emisiunii de astăzi, la care au participat deputatul Victor Stepaniuc şi Dorin Chirtoacă, primarul general al municipiului Chişinău.
XS
SM
MD
LG