Linkuri accesibilitate

Recensămînt pentru o agricultură chibzuită


Viorel Chivriga
Viorel Chivriga

Viorel Chivriga: „Fiecare trebuie să fie conştient că sunt probleme foarte grave în agricultură şi pentru a fi eliminate este nevoie de foarte multă atenţie”


La toamnă, în Republica Moldova se va desfăşura un nou recensământ general agricol. La ce foloseşte şi ce presupune de fapt un asemenea recensământ? Vom discuta în această dimineaţă cu dl. Viorel Chivriga, expert al Coaliţiei pentru Dezvoltare Economică Rurală şi director de programe la Centrul de Politici Economice al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”.

Europa Liberă: Domnule Chivriga, vom avea, probabil în noiembrie, un recensământ general agricol… Ca să înţeleagă şi un orăşean care crede, de exemplu, că vacile cresc doar în supermarket sub formă de steak gata ambalat… La ce foloseşte şi este stringent necesar un asemenea recensământ?

Viorel Chivriga: „Recensământul agricol este un exerciţiu destul de complicat dar şi util, anume prin datele pe care le acumulează cei care participă la recensământ. Populaţia trebuie să cunoască că recensământul agricol nu este o noutate pentru Republica Moldova. În anul 1994 a fost efectuat un astfel de recensământ. În timpul acestui exerciţiu sunt acumulate numeroase date cu privire la situaţia agriculturii la moment, date care pot fi utilizate de instituţiile de stat pentru elaborarea unor politici publice în domeniu. Este foarte necesar ca în agricultură să apară unele schimbări şi să ajungem la nişte rezultate, să vedem că într-adevăr ceva se mişcă”.

Europa Liberă: N-am mai avut unul de la 1994, când au fost evaluate plantaţiile multianuale...

Viorel Chivriga:
„În afară de 1994 a fost realizat un recensământ al animalelor în 1992, iar in anul 1985 a suprafeţelor agricole cultivate”.

Europa Liberă: Dacă ar trebui să facem un inventar a ceea ce se înregistrează în cadrul acestor recensământe, ce ar trebui să spunem? Numărăm rațele mute, curcile? Ce mai facem în afară de asta?

Viorel Chivriga: „Este un exerciţiu foarte simplu: persoanele care locuiesc în mediul rural sunt îndemnate să completeze unele formulare. În formulare sunt mai multe compartimente care trebuie să fie acoperite cu informaţie: care sunt terenurile agricole şi cum sunt utilizate, sistemele de irigaţie, plantaţiile pomicole, etc. Sunt solicitate date privitor la utilizarea fertilizanţilor, unele date ce se referă la măsurile de protecţie contra dăunătorilor şi maladiilor. O importanţă mare au datele privitor la efectivele de animale şi păsări, maşini şi utilaje agricole, comercializarea producţiei agricole. Sunt nişte date care, fiind acumulate, servesc drept bază pentru a vedea care este situaţia reală din agricultură. Datele pe care le avem în prezent în multe cazuri sunt irelevante. Este un lucru care trebuie să fie tratat cu indulgenţă, deoarece fără astfel de date, politicile care vor fi elaborate pe viitor, vor fi impefecte şi nu vor duce la rezultatele la care contăm noi cu toţii”.

Europa Liberă: Statistica domeniului alimentar si al agriculturii este foarte importanta pentru fundamentarea politicilor agricole. Dar cât de relevante pot fi datele colectate despre efectivul de animale sau păsări, dacă azi le evaluezi, iar mâine le poţi găsi într-un ceaun?

Viorel Chivriga: „Recensământul este efectuat într-o perioadă oarecare de timp. Practic pot să apară unele devieri, dar ele sunt nesemnificative. În ansamblu, sunt nişte date foarte relevante şi de care avem nevoie”.

Europa Liberă: Oamenii de la ţară sunt destul de reticenţi la diferite intervenţii în curtea lor a reprezentanţilor statului. Cine va realiza acest recensământ şi cum, la modul practic, se va întâmpla? Va veni cel care se va ocupa de asta în curtea omului, îl va întreba de una de alta? Va măsura terenul? Cum se întâmplă de obicei?

Viorel Chivriga: „Practic, este un exerciţiu care nu diferă de recensământul populaţiei. Persoanele care vor participa vor fi foarte bine instruite, iar exerciţiul va demara cu un recensământ de probă în unele localităţi. Cred că mari lacune în cadrul acestui recensământ nu vor fi, deoarece exerciţiul va fi pregătit foarte minuţios.

Înţeleg că populaţia de la ţară se uită cu mare reticenţă atunci, când vin persoane şi solicită unele date privitor la proprietatea lor, dar fiecare trebuie să fie conştient că sunt la moment unele probleme foarte grave în agricultură şi pentru a fi eliminate este nevoie de foarte multă atenţie.

Aş veni cu un exemplu clar cum poate fi făcut acest salt. Ştim foarte bine, că agricultura este decapitalizată, în raioane există un decalaj foarte mare privitor la înzestrarea tehnică a agricultorilor. Prin acest exerciţiu decalajul poate fi diminuat. Vedem foarte bine câte tractoare sunt într-o localitate, câte echipamente agricole în alta şi prin ajutoare de stat se dă prioritate localităţilor, care sunt dezavantajate. Astfel, dezechilibrele actuale sunt eliminate, iar agricultorii au create condiții egale pentru activităţile agricole”.

Europa Liberă: Dle Chivriga, se aşteaptă ca pentru recensământul agricol să se cheltuie 5 milioane de euro. Ca să ce? Să numeri tractoarele vechi?

Viorel Chivriga: „Nu ar fi bine să fim nişte persoane care să creadă că scopul nu poate fi atins prin nişte resurse foarte mici şi acestea chiar sunt mici. Rezultatele care pot fi obţinute vor fi cu mult mai mari. Unele resurse care sunt alocate pentru sector, şi care sunt cu mult mai mari au fost alocate în anii precedenţi tocmai defectuos. De asta nu are trebui să ne fie teamă că aceşti bani ar putea să fie utilizaţi ineficient. Trebuie să privim cu câţiva paşi înainte. Dacă nu vom avea nişte date relevante în agricultură va fi foarte complicat să schiţăm paşii sau măsurile pe care trebuie să le realizăm pentru a avea anumite rezultate în sector”.

Europa Liberă: Din câte cunoaşteţi dvs, ceva bani vor fi cheltuiţi pentru a explica populaţiei sensul, menirea şi eventualele beneficii ale acestui recensământ, astfel ca populaţia să fie mai deschisă şi mai înţelegătoare faţă de cei care vor executa direct investigaţiile.


Viorel Chivriga: „Fără o promovare sau o informare a locuitorilor de la sate rezultatul nu va fi acel la care ne aşteptăm. Oamenii trebuie să cunoască ce este un recensământ agricol şi care vor fi beneficiile lui”.

Europa Liberă: Dle Chivriga, ce vom constata la recensământ? O realitate a unei agriculturi de subzistenţă? Ce fel de agricultură avem noi în comparaţie cu alte ţări, în condiţiile în care, probabil, avem un număr exagerat de mare a celor angajaţi în agricultură?

Viorel Chivriga: „În primul rând vom avea nişte date relevante cu privire la situaţia din agricultură. Vom şti ce avem şi ce trebuie să facem pe viitor. Situaţia reală este una sub aşteptările noastre. Sectorul agricol face paşi pe loc şi este anume sectorul, care necesită să fie dezvoltat. În mediul rural sunt acumulate unele probleme cronice pe care autorităţile statului nu pot să le rezolve de mai mulţi ani.

Avem un decalaj mare faţă de sistemele agricole din statele din regiune. Acest decalaj arată că structura agriculturii nu este cea mai raţională, cea mai optimală, iar succesele nesemnificative din sector sunt nestabile. Aici există spaţiu suficient pentru a ne deplasa înainte. În principiu, autorităţile statului ar trebui să schimbe foarte mult în politicile agricole, iar acest decalaj trebuie să fie foarte rapid diminuat”.
XS
SM
MD
LG