Linkuri accesibilitate

De calitatea educației depinde viitoarea calitate a vieții și bunăstării


Loreta Handrabura
Loreta Handrabura

Cu Loreta Handrabura despre noul Cod al Educației, cunoștințe, competență și facilitarea mobilității academice în raporturile cu România.


Un proiect al Codului Educaţiei este acum supus dezbaterilor publice. Pe fundalul unei nelinişti tot mai mari din cauza a ceea ce unii consideră a fi o degradare continuă a învăţământului, ce schimbări poate aduce acest cod şi, mai ales, ce este necesar pentru a-l transforma, măcar parţial în realitate? Vom discuta la această temă astăzi cu ministra adjunctă a Educaţiei Loreta Handrabura.

Europa Liberă: Doamnă Handrabura, proiectul respectivului cod mi s-a părut atât de bine scris şi emanând atâtea aspiraţii de modernizare, încât m-am gândit că doar utopiile ar putea fi scrise la fel. Credeţi că în situaţia de azi un asemenea cod este chiar realizabil?


Loreta Handrabura: Categoric este realizabil. În primul rând vă mulţumesc pentru faptul că apreciaţi că este bine scris, dar eu aş zice că nu este bine scris, ci mai degrabă foarte bine articulat ca intenţie de reformă. Este realizabil, în sensul că realităţile educaţionale de la 1995 încoace s-au schimbat, iar noi tindem spre standarte care să vină în consonanţă cu aceste realităţi şi cu tot ce am ratificat prin documente, tratate europene, internaţionale, şi de aceea aş fugi de calificarea utopie. Înţeleg subtextul întrebării dvs tocmai din considerentul: care ar fi termenele de implementare, actorii care trebuie să depună acest efort? E una să faci un document, să ai nu doar premoniţia dar şi viziunea clară a ceea ce trebuie să se întâmple astăzi, mâine, în următorii zece ani, aşa încât să asigurăm ceea ce ne propunem – calitatea educaţiei pentru a ajunge la calitatea vieţii şi bunăstării pe care ne-o dorim cu toţii.

Europa Liberă: Când se spune că finanţarea sistemului de învăţămînt să constituie cel puţin 8% din Produsul Intern Brut, trebuie să înţelegem că e suficient pentru învăţământ, care este calificat drept „prima prioritate naţională”?

Loreta Handrabura: Vedeţi, ultimii ani, cifra care ni se aducea era de 6-7 %, or noi sau persoanele care aveau acces la nişte cifre, ştiam că acest procent din Produsul Intern Brut pentru învăţământ ajungea până la 3-4 %. Reieşind din posibilităţile Republicii Moldova, 8 % ar putea să fie acel catalizator care să ne ajute să realizăm în general ce-şi propune acest document juridic prin care vrem să reglementăm anumite coordonate.

Europa Liberă: Ar fi într-adevăr suficient, din vreme ce jumătate dintre profesori practică un fel de pedagogie de subzistenţă, din vreme ce sunt nevoiţi să practice o agricultură de subzistenţă, neavând salariul corespunzător, locuind la ţară...

Loreta Handrabura: Categoric de acord cu ceea ce spuneţi. Sunt şi eu actorul din sistem care mă confrunt exact cu ecuaţia pe care aţi enunţat-o. Nu este suma suficientă prevăzută prin aceste 8 %, dar este deja un salt calitativ ca şi formulă decât ceea ce s-a întâmplat până acum, doar să aibă toţi actorii implicaţi şi mai cu seamă cei de care depindem, grija ca această cifră să se aprobe şi chiar să se ofere, aşa încât să dăm substanţă calitativă şi pedagogului care trebuie să ne asigure modelarea şi formarea iniţială şi continuă a viitorilor profesionişti.

Europa Liberă: A existat dintotdeauna – haideţi să spunem – un fel de ipocrizie în domeniul educaţiei: de cele mai multe ori notele au fost exagerate faţă de gradul de instruire, de educaţie ale celui care le lua. Coţine codul vreun mecanism care să reducă sau să minimalizeze aprecierile de ochi frumoşi ca să spunem aşa şi să nu pomenim de bani, mai frumoşi sau ba?

Loreta Handrabura
: Desigur este o altă problemă, nu cred că o să avem rezultatul imediat prin forma de evaluare pe care o propunem aici pentru fiecare treaptă şi de asta se vor convinge mai cu seamă cadrele didactice care şi întreţin acest sindrom, căruia eu îi spun al „baloanelor umflate”. Tinerii noştri pornesc după treapta gimnazială sau primară sau liceală şi mai cu seamă ajung la treapta de formare profesională cu nişte note care nu certifică competenţile lor, prin urmare asta se repliază apoi asupra competenţelor profesionale. Nu ştiu cine câştigă până la urmă, nici cadrul didactic şi nici cel educabil pe care trebuie să se axeze acest demers de formare. Prin formele de evaluare încercăm să reglementăm această problemă.

Chiar începând cu anul viitor, pentru că anul acesta nu reuşim, pledez să se introducă un Cod, acel cadrul juridic umbrelă în baza căruia, ulterior, foarte multe documente se vor revizui şi doi, introducerea obligatorie a examenului de admitere, nu ştiu sub ce formă, poate sub forma examenului unic cum funcţionează foarte bine în Federaţia Rusă. Trebuie să existe acest filtru foarte obiectiv de apreciere a competenţelor. Noi astăzi nu mai vorbim despre cunoştinţe dar de competenţe.

Europa Liberă: Dna Handrabura, de exemplu în cazul Republicii Moldova şi României, unde practic se vorbeşte aceeaşi limbă, există o deosebire între sistemele de educaţie atât de mare încât să creezi o diferenţă crescândă de educaţie dintre tineri care vorbesc practic aceeaşi limbă şi probabil vor căuta o slujbă în acelaşi areal, foarte aproape?

Loreta Handrabura
: Diferenţa cea mai evidentă care are putea fi regăsită, noi am parcurs în paralel şi Legea, ei aşa îi spun, este documentul la care au muncit şi ei patru ani de zile şi chiar a apărut acum două săptămânul iarăşi pentru dezbateri publice. Suntem apropiaţi şi pe sistemul educaţional când vorbim de toate coordonatele, de structură, de organizare, finalităţi, management, personal didactic, evaluare, din considerentul că şi România şi Republica Moldova sunt parte a procesului de la Bologna, care, mai cu seamă pe treapta universitară reglementează structura şi sistemul. Acolo chiar nu mai avem deosebiri. Doar la treapta învăţământului vocaţional-tehnic, doar aici sunt mici diferenţe, dar ele nu constituie bariere în recunoaşterea ulterioară a diplomelor fie de bacalaureat, fie diplomă profesională sau certificat, aşa încât tinerii sau adulţii de aici să se angajeze în câmpul muncii din România şi viceversa. Astăzi vine o delegaţie formată din 4 persoane din Ministerului Educaţiei român cu care încep dialogul asupra acordului care va reglementa recunoaşterea reciprocă a tuturor actelor de studii, aşa încât să facilităm mobilitatea academică şi angajarea în câmpul muncii.
XS
SM
MD
LG