Linkuri accesibilitate

Pentru a intimida populația separatiștii transnistreni recurg la acuzatii de terorism, trădare de patrie sau spionaj

„Îmi zice: bunico, în prezenţa mea doi bărbaţi au murit, ambii de 33 de ani. După care am rămas de unul singur…Tot cu tuberculoza. Şi nu îi dau drumul să se lecuiască. Acum am ramas de unul singur. Ei imi spun că este prava celoveca. Numai este nimic. Cum au ucis, aşa şi ucid. Eu zic aşa: dacă este vinovat , el trebuie să răspundă. Dar tu de ce trebuie sa-l ucizi?!”

Efrosinia Bunici
Tocmai ati auzit vocea Efrosiniei Bunici, bunica unui tânăr de 21 de ani din Tighina. El se numeşte Dumitru Simeniuc şi a fost reţinut de miliţia transnistreană pentru că ar fi încercat să cumpere produse alimentare cu o bancnotă de 25 ruble transnistrene falsificată, care valorează cât 2 euro. În izolatorul miliţiei de la Tighina el s-a îmbolnăvit de tuberculoză.

Efrosinia Bunici: “Şi doctorul imi scrie în spravka aceea ,că grozit smerti (este in pericol de moarte –n.r.) dar tot nu-i dau drumul. ”

Şi familia unui alt tânăr din Tiraspol işi face griji din cauza condiţiilor de detenţie. Boris Mozer are 22 de ani şi se află deja de un an şi jumătate în arest, pentru că ar fi prejudiciat compania la care a lucrat ca manager de vânzări. Deşi încă nu a avut loc procesul de judecată, Natalia Mozer, mama tânărului, spune că li s-a cerut să restituie presupusa pagubă. Părinţii s-au văzut nevoiţi să vândă apartamentul şi automobilul, ca sa adune suma pretinsă, dar între timp dauna revendicată a crescut.

Natalia Mozer
Natalia Mozer: “Ne telefona acasă, în repetate rânduri, seful de pază de la companie. Şi ne tot întreba: când o sa restituţi banii, când ne vedem banii înapoi? Şi atunci am vândut apartamentul. După care am mai împrumutat de la o prietenă din Chişinau trei mii de euro. Dar judecata nu se mai face, nimic nu se mişcă. Noi nu ştim cui dăm aceşti bani. Dar vedem cum copilul nostru se stinge.”

După ce au reclamat autorităţilor din regiune încălcări ale mai multor drepturi, familia Mozer a ajuns să fie ameninţată.

Natalia Mozer: „I-am spus anchetatorului, că vom căuta dreptate. La care el zice - dacă o să vă plângeti, o sa fie şi mai rău. Atunci l-am rugat să îl lase pe cauţiune. Suntem gata să plătim, numai să îl lase. Pentru că ne temem că va muri. Cu o aşa tensiune oamenii sunt internaţi la spital. Chiar asistentul medical ne scria bileţele ca să întreprindem ceva. Nu, am fost refuzaţi categoric. Ba dimpotrivă, ne-au ameninţat, că dacă ar fi să-l elibereze pe cauţiune şi va dispărea, atunci va fi dat în urmărire ca terorist şi oricum va fi prins. Când am auzit una ca asta, am căzut leşinată” .

Cauză lui Boris Mozer a fost pusă pe rol la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului şi a fost comunicată deja Guvernului R.Moldova.

Ion Manole, directorul Asociaţiei Promolex, organizaţie ce monitorizează situaţia drepturilor omului în regiunea transnistreană, spune că aceste două cazuri arată starea de lucruri din regiune, unde oamenii sunt arestaţi foarte uşor şi deţinuţi în condiţii inumane.

Ion Manole
Ion Manole: „S-a ajuns la această situaţie tocmai din cauza că pe parcursul acelor 18 ani de după războiul moldo-rus, din 1992, autorităţile constituţionale au abandonat această regiune. Au lăsat regimul de acolo să-şi întărească structurile.”

Motivele cel mai des invocate pentru arestul persoanelor sunt terorismul, trădarea de patrie şi spionajul.

Ion Manole: “Am întâlnit cazuri, când persoanele au fost arestate şi condamnate pentru simplul fapt că aveau bunuri sau bani. Avem informaţii că unii au plătit bani grei pentru a fi scoasă persoana din închisoare, dar oricum aceasta rămâne în închisoare. Invocarea unor aşa zise crime gen terorism, trădare de aşa-zisa patrie, sau spionaj este cea mai uşoară metodă de intimidare a populaţiei. Prin astfel de incriminări, populaţia devine mult mai atentă la ceee ce spune, la ceea ce face şi situaţia convine regimului pentru a-şi menţine influenţă şi a menţine frica, spaima în rândurile populaţiei.”

Ce soluţie au autorităţile pentru a proteja drepturile cetăţenilor din localităţile, aflate sub jurisdicţia regimului separatist de la Tiraspol? Cunoscutul militant pentru drepturile omului Ştefan Urâtu, devenit de curând consilier al preşedintelui R.Moldova, spune că organele de drept ale R.Moldova trebuie să pornească dosare şi să-i tragă la răspundere, pe cei care încalcă drepturile omului.

Stefan Urâtu
Stefan Urâtu: „Până în prezent nu s-au făcut toate cele necesare, pentru ca populaţia din stânga Nistrului să posede destule instrumente pentru a-şi proteja drepturile, care le prevede Constituţia R.Moldova. Totuşi, câteva instrumente sunt. Iată în cazul lui Vardanean. Mai sunt câteva cazuri la Dubăsari, Grigoriopol, chiar şi în Râbniţa. Organele de drept trebuie să pornească urmărirea penală, să acumuleze probele, se verifică, se invită persoanele care sunt implicate, se anunţă în căutare. În momentul, în care au apărut la Chişinău, sau dacă Interpolul a dat de ei, i-au adus la Chişinău şi i-au judecat, în conformitate cu legislaţia R.Moldova.”

Procurorii sunt sceptici că aceasta ar putea fi o soluţie viabilă pentru asigurarea drepturilor în regiunea controlată de un regim neconstituţional.
Anul acesta CEDO a comunicat Guvernului R.Moldova două cauze, în care cetăţeni din partea stângă a Nistrului au reclamat privarea de libertate neconformă normelor de drept. Aceste două dosare sunt primele, acceptate de CEDO, după pronunţarea deciziei în cazul Ilaşcu, în care, cum se stie, a fost condamnată Federaţia Rusă pentru încălcarea anumitor drepturi în regiunea transnistreană.
XS
SM
MD
LG