Linkuri accesibilitate

Moldova moștenește probleme identitare dinainte de 1989


Istoricul Adrian Cioroianu, fost ministru de externe al României

Istoricul Adrian Cioroianu, fost ministru de externe al României

Adrian Cioroianu: „Eu ştiu din istorie şi mai ales din istoria Europei de Est că atunci cînd un partid politic a pierdut sprijinul tineretului mai devreme sau mai tîrziu pierde puterea.”


Cum vede tranziția și istoria recentă a R. Moldova un istoric bucureștean? Lucia Diaconu l-a intervievat pe cercetătorul Adrian Cioroianu, fost ministru de externe al României
.

Europa Liberă: Dle Cioroianu, de ce Moldova are în continuare probleme de identitate?

Adrian Cioroianu
: R. Moldova moşteneşte practic aceste probleme identitare. Le moşteneşte de dinainte de 1989 şi din păcate trebuie s-o spun cu răceala unui istoric eu cred că a fost şi o mică stagnare după 1990. În 1989, R. Moldova, cea sovietică de atunci, era mai liberă şi mai liberală decît România lui Ceauşescu, numai că România a progresat vizibil şi pe fondul tuturor luptelor politice sau nepolitice direcţia a fost spre Occident, în timp ce R. Moldova, repet, mai liberă şi mai liberală în 1989 decît România a stagnat din motive ce ţin şi de ea, dar trebuie s-o spun foarte clar, ţin şi de Rusia.

Problema identitară în opinia mea este agravată şi de faptul că discursul a fost poluat cu această teorie a moldovenismului, care era de înţeles în anii 60-70 sau chiar în anii 80 cînd foarte mulţi oameni care ştiau că vorbesc limba română, că scriu româneşte ei totuşi intelectuali fiind, profesori sau scriitori unii dintre ei susţineau această idee a moldovenismului pentru că era prea mult să vorbeşti de românism, erai dat afară din universitate, din instituţie şi atunci era de înţeles. Mai grav este ce s-a întîmplat după 1990 cînd cei care au reluat această teză a moldovenismului au făcut-o din calcule politice proprii şi mulţi dintre ei au folosit-o ca sursă de legitimare a unor structuri comuniste.

Europa Liberă: A învăţat Moldova lecţia trecutului comunist? Vă pun întrebarea asta pentru că în R. Moldova Partidul comunist se bucură în continuare de popularitate.


Adrian Cioroianu: Partidul comunist se bucură de popularitate atîta vrema cît există probleme economice reale. Şi n-are rost să ne ascundem. Tranziţia n-a fost niciodată dusă, cum să spun?, nu la capăt, că orice istorie pînă la urmă înseamnă tranziţie. Tranziţia Moldovei a fost agravată de această indecizie înspre direcţia în care mergem: mergem spre o prietenie cu Rusia, mergem spre o prietenie cu Occidentul, ce relaţii să avem cu România şi pe acest fond n-a existat niciun program coerent şi, repet, niciun program coerent după 1990; cel puţin aceasta este perspectiva mea.

Or, optimismul meu, şi de ce cred ca istoric că această soluţie îşi va găsi un final fericit constă în schimbarea de generaţii. Schimbarea de generaţii sau alte generaţii au schimbat regimuri. Cu toată greutatea pe care oamenii o suportă acum, cu toată aparenta creştere în sondaje a Partidului comuniştilor. Eu ştiu din istorie şi mai ales din istoria Europei de Est că atunci cînd un partid politic a pierdut sprijinul tineretului mai devreme sau mai tîrziu pierde puterea. Nu am senzaţia că Partidul comuniştilor ar avea foarte mulţi suporteri printre generaţia tînără.

El poate să fie votat în mediul rural, poate să fie votat chiar şi la Chişinău de oameni care o duc foarte greu şi care n-au bani şi care nu ştiu care va fi preţul gazelor la iarnă mai ales dacă Rusia s-ar putea să umble la preţ. Dar, repet, pe termen mediu, Partidul comuniştilor dacă nu va avea sprijinul tineretului va pierde puterea, drept care cred că la acest lucru ar trebui să se gîndească actuala coaliţie la putere şi mai ales mi-aş dori ca actuala coaliţie la putere să fie conştientă în privinţa asumării în comun a proiectului pe care ei l-au anunţat, pentru că în acest moment cheia nu se află în mîna Partidului comuniştilor, ci se află în mîna liderilor alianţei.

Dacă reuşesc să rămînă solidari ar putea să găsească o rezolvare. Dacă între ei se porneşte cum se spune dihonia şi nu se înţeleg s-ar putea ca proiectul lor să eşueze şi asta ar duce la victoria Partidului comuniştilor.

Europa Liberă: Dle Cioroianu, în R. Moldova abia anul acesta s-a creat o comisie care studiază ororile comunismului şi iată că după ce această comisie a făcut mai multe dezvăluiri tot mai dese sînt discuţiile despre interzicerea partidului comunist. Credeţi că ar trebui făcut acest lucru acum?

Adrian Cioroianu: Sincer, sînt destul de sceptic în ideea că Partidul comuniştilor ar putea fi scos în afara legii, pentru că el are totuşi o susţinere politică, la nivelul electoratului şi cîtă vreme are această susţinere politică scoaterea lui în afara legii ar ofensa pe cei care dintr-un motiv sau altul îl votează şi trebuie să fim foarte atenţi. În privinţa însă a discutării comunismulu sînt foarte optimist. Acest lucru se face indiferent dacă acea comisie a fost înfiinţată ieri, alaltăieri sau mîine. Ea se face în universităţi, se face în mediul acesta restrîns al profesorilor, al studenţilor.

Deci piatra a pornit la vale, cum se spune. Nu cred că mai este un secret pentru niciun om cu o minimă educaţie că sistemul comunist a ţinut în loc R. Moldova şi a cantonat-o într-o furnizoare de fructe, vin şi coniac foarte bun. Pentru că asta era R. Moldova în perioada Uniunii Sovietice. Drept care nu cred că este prea tîrziu, că acum s-a creat această comisie, mai curînd contează seriozitatea cu care ea va lucra, să se aştepte la contestări pentru că asta e normal dar n-aş crede că e o idee bună să ceară scoaterea în afara legii a Partidului comuniştilor, să-i lase mai curînd să piară de la sine pentru că eu cred că singura soluţie pentru Partidul comuniştilor ar fi să intre în rîndul stîngii europene, să se preschimbe în partid socialist.

Însăşi denumirea de partid comunist nu le dă niciun fel de credibilitate în Europa astăzi, pentru că se ştie ce însemna un partid comunist din est. Partidul Comuniştilor din R. Moldova nu vine din Franţa sau din Italia, el vine din spaţiul ex-sovietic. Şi cred că ar fi mult mai bine şi pentru dînşii să se preschimbe în partid socialist şi să se afilieze la stînga europeană.

Europa Liberă: Nu pot să nu vă întreb despre perspective unirii Basarabiei cu România.

Adrian Cioroianu: Eu cred, ca istoric, acel entuziasm din anii 90 s-ar putea să fi fost artificial şi o unire nu se poate face pe baze de entuziasm. O unire, dincolo de entuziasm, are nevoie de baze foarte solide care să-i asigure trăinicia. Eu cred că situaţia de acum este mult mai încurajatoare decît de atunci. Românii din dreapta şi din stînga Prutului au început să se cunoască. Nu avem curajul să spunem numărul clişeelor care existau şi în R. Moldova şi în România referitor şi la unii şi la alţii pentru că e o întreagă istorie care ne-a despărţit, interese care ne-au despărţit.

Şi chiar dacă în acest moment sincer vorbind n-aş spune că este o prioritate acest program mie mi se pare mult mai important să ne unim în susţinerea unei cauze comune. Această cauză fiind aceea a apropierii R. Moldova de Uniunea Europeană. Asta presupune printre altele şi soluţionarea unor probleme reale cu care în acest moment Chişinăul se confruntă. Şi vrea să numesc doar una dintre ele.

Aceasta este problema Transnistriei, pentru că nu văd o soluţionare favorabilă a dosarului European al Chişinăului în condiţiile de acum ale acestei Transnistrii asupra căreia Chişinăul nu are niciun control. Şi apropierea de UE va însemna şi apropierea de România. Deci cele două lucruri merg mînă în mînă şi e bines să ne gîndim cu mare responsabilitate, cu sinceritate cu noi înşine şi dincolo de entuziasme şi dincolo de fraternitatea noastră evidentă noi trebuie să muncim împreună pentru ca R. Moldova să se îndrepte pe un drum proeuropean.

În opinia mea, am scris despre acest lucru şi spre bucuria mea am primit foarte multe mesaje în special de la tineri studenţi din R. Moldova, am scris acest lucru într-un număr din revista Foreign Policy Romania. În acest moment Transnistria este ca o ghiulea de glezna R. Moldova. Ne place, nu ne place, indiferent de declaraţiile oamenilor politici de la Chişinău, Transnistria tot acolo rămîne, ea nu este controlată de Chişinău, ea are un efectiv al armatei rus care nu va pleca de acolo în viitorul apropiat, drept care eu o spun cu toată seriozitatea şi sigur o spun ca profesor de istorie, nu sînt eu cel care decide, îmi dau seama că decizia e grea din punct de vedere politic, dar poate unul din scenariile care ar trebui luate în calcul ar putea fi o decuplare voluntară a R. Moldova de Transnistria. Eu cred, din păcate, că acest lucru i-ar favoriza apropierea de UE.
XS
SM
MD
LG