Linkuri accesibilitate

Retrospectiva Ernst Ludwig Kirchner


Ernst Ludwig Kirchner, Femeie așezată în cămașă albă, 1909

Ernst Ludwig Kirchner, Femeie așezată în cămașă albă, 1909


La Frankfurt, la Muzeul de artă Städel, s-a deschis o importantă expoziție retrospectivă dedicată expresionismului german și unuia din principalii săi exponenți în pictură, Ernst Ludwig Kirchner. Victor Eskenasy a participat la previzionarea pentru presă și relatează.

După o excepțională expoziție Botticelli, care a ținut afișul vieții culturale din Germania timp de cîteva luni, Muzeul Städel, instituția de artă cea mai reprezentativă a orașului Frankfurt, recidivează cu un nou eveniment: o retrospectivă a lucrărilor - tablouri, desene, ilustrații, sculpturi - pictorului expresionist german Ernst Ludwig Kirchner.

Parte a unui proiect cultural și educativ de mari dimensiuni, intitulat „Fenomenul expresionist”, expoziția Kirchner reunește peste 180 de lucrări de artă ale unui pictor ce a constituit el însuși un fenomen prin prolificitatea sa. Născut în 1880 la Aschaffenburg, dispărut în 1938 la Frauenkirch-Wilboden, în Elveția, lîngă Davos, Ernst Ludwig Kirchner a lăsat în urma sa peste o mie de picturi, peste 10 mii de desene, cca 12 mii de pagini de schițe.
Ernst Ludwig Kirchner (Foto: Muzeul Städel, Frankfurt)


In 1905, scurtă vreme înainte de a-și termina studiile în arhitectură la Dresda, Kirchner a întemeiat împreună cu alți trei colegi, asociația artistică Die Brücke (Podul), ce avea să devină celebră în avant-garda europeană și care își propunea să unească o generație tînărăr de creatori într-o abordare a vieții și artei spontană, intuitivă și redusă la esențial, opusă complet rigidității și fariseismului vechii societăți. Fideli conceptului și provocatori, membrii asociației au privilegiat în tablourile lor nudul și erotismul senzual, îmbrăcate în culori vii, în mod evident inspirate din pictura lui Van Gogh, a fauviștilor și expresivitatea unui Edvard Munch.

Răspîndirea ideilor lor s-a făcut rapid pe măsura evoluției grupării Die Brücke, la care au aderat personalități ca Max Pechstein și Emil Nolde, Kuno Amiel și cehul Bohuslav Kubišta sau Kees van Dongen. Invitați să se alăture, Matisse și Edvard Munch au refuzat, dar rețeaua europeană deja creată a permis difuzarea rapidă a expresionismului prin expoziții și amatorii de artă modernă.

Frankfurt-ul a jucat un rol fundamental în această promovare a artei lui Kirchner grație colecționarilor săi luminați și a Muzeului Städel care i-au achiziționat numeroase opere din această perioadă de început, considerată pînă astăzi și cea mai reprezentativă pentru pictor. Iar retrospectiva de la Frankfurt alătură cîteva lucrări de deosebită frumusețe, unele din ele, ca „Femeia în cămașă albă” și tripticul „Femei îmbăindu-se”, expuse pentru prima dată într-o expoziție.

Expoziția este, altfel, structurată, pe etapele de viață ale lui Kirchner și parcursul său, în parte chinuit și singular. Epocii de la Dresda îi urmează, din 1911 pînă la începutul primului război mondial, o periodă berlineză cu excepționale pînze, scene de stradă și portrete.

Naționalist german convins Ernst Ludwig Kirchner avea să se înroleze voluntar în armată în 1915. Dar, la scurtă vreme suferea un colaps fizic și psihic, urmat de pregrinări prin diverse sanatorii, cu o frică obsesivă față de o altă posibilă înrolare, dar și cu o intensă activitate artistică. In 1918, Kirchner se retrăgea la Davos, în Elveția unde a avea să trăiască pînă la sfîrșitul vieții și să demareze ceea ce s-a numit, de la mijlocul anilor '20, „stilul nou” în pictura sa. Nudurile și portretele provocatoare ale perioadei figurative expresioniste au fost înlocuite cu peisaje, imagini de interior și portrete din lumea montană elvețiană, redate cu o nouă paletă, mai puțin strălucitoare și cu o tentă vădită spre pictura abstractă.
Ernst Ludwig Kirchner, Nud (1911)


Atacat în Germania de naziști ca un exponent al „artei degenerate”, din 1937 Kirchner își vedea lucrările interzise, parțial distruse sau dispersate, peste 600 din ele fiind scoase din muzeele germane. Cele de la Städel, din Frankfurt, au scăpat de la dezastru, ascunse ani de zile de un colecționar fidel, ironie a soartei, unul din relativ numeroșii amatori de artă evrei care l-au promovat în anii primului război mondial.

Kirchner însuși, suspicios, deprimat și temător, sfîrșea distrugîndu-și o parte din lucrări iar apoi sinucigîndu-se la vestea intrării armatei germane în Austria, la mai puțin de 50 de km depărtare de reședința sa de la Davos. Un sfîrșit tragic al unui mare artist al curentului expresionist, celebrat zilele acestea la Frankfurt.
XS
SM
MD
LG