Linkuri accesibilitate

Normal ar fi ca omul să se poată întreţine dintr-un singur salariu, dintr-o singură meserie.



Zilele astea am întîlnit un cunoscut grăbit, răvăşit, care părea angrenat într-o cursă infernală. „Încotro?” abia am reuşit să-l întreb. „Lucrez în tri locuri...”, îmi aruncă vorba navetistul electrizat, lac de sudoare, şi iuţi pasul. Omuleanul se deplasa de la un loc de muncă la altul. El e şi cercetător ştiinţific, şi profesor universitar, şi profesor al unui colegiu.

Dorinţa arzătoare de a avea mai multe locuri de muncă şi chiar de a îmbrăţişa mai multe meserii
a apărut în spaţiul nostru în zorii tranziţiei. În anii ’90, anii dezmăţului generalizat şi ai sărăciei progresive, mulţi au simţit nevoia să cumuleze mai multe funcţii remunerate. Altminteri, supravieţuirea devenea o mare incertitudine. Şi oamenii lucrau din zori şi pînă-n noapte, avînd cîte două, trei sau chiar patru locuri de muncă. Îmi amintesc de un tînăr profesor care, după cursuri, devenea hamal la o firmă, apoi, pe durata nopţii, se metamorfoza în paznic de grădiniţă. Profesorul ăla avea mereu ochii roşii de oboseală sau de nesomn. Şi nici nu prea avea timp să-şi elaboreze cursurile, aşa cum ar fi trebuit să facă în mod normal un lector setos de performanţă.

Ei bine, şi astăzi avem în Republica Moldova o sumedenie de oameni care combină mai multe meserii. Există mulţi învăţători care, după lecţii, devin femei de serviciu. Există învăţători, la ţară, care sînt şi fermieri. Există programatori care fac naveta între două sau trei locuri de muncă. Există contabili care lucrează la două organizaţii. Toţi sînt mînaţi de aceeaşi dorinţă arzătoare: să facă o sumă de bani mai mare.

Nu poţi, fireşte, să-i interzici omului să aibă mai multe job-uri, dacă el îşi plăteşte corect impozitele. În definitiv, omul are dreptul să fie deopotrivă profesor şi paznic. Numai că la fel de normal ar fi ca omul să se poată întreţine dintr-un singur salariu, dintr-o singură meserie. Un salariu mulţumitor şi renunţarea la naveta dintre locurile de muncă i-ar permite să persevereze în domeniul preferat. Atunci şi calitatea muncii lui ar fi mai bună.

Evident că deocamdată acest deziderat ţine de domeniul fantasticului. Aşa că vom mai întîlni încă multă vreme oameni grăbiţi-abătuţi care aleargă, gîfîind, de la un loc de muncă la altul.
XS
SM
MD
LG