Linkuri accesibilitate

Alecu Reniţă: „Cred că la fel de ineficient se gândeşte şi în pădure ca şi în Parlament sau altă instituţie pe care o frecventează politicienii.


Curtea de conturi a verificat modul în care, în 2008-2009, Agenţia guvernamentală „Moldsilva” a gestionat fondul forestier naţional. Vom discuta în această dimineaţă despre unele concluzii ale acestei instituţii, despre păduri, proaste moravuri ale unora care le-au gospodărit, dar şi despre tainice legături dintre codrul verde şi politicieni cu domnul Alecu Reniţă, preşedintele Mişcării Ecologiste din Republica Moldova.

Europa Liberă: Domnule Reniţă, pădurile Republicii Moldova, cele vreo 9 procente din teritoriul ei naţional, par să fi fost în ultimul timp frecventate mai mult de cântăreţii de folclor, prin cântece, şi de unii politicieni – la propriu, probabil din dorinţa nestrămutată de a se izola de electorat în intimitatea codrului… Ecologiştii ce posibilităţi au avut până acum să cutreiere pădurile, ca să ştie măcar pentru ce pledează?


Alecu Reniță
Alecu Reniţă
: „Vă mulţumesc că abordaţi un subiect de mare actualitate, fiindcă în perioada 2000-2009, noi, ecologiştii, nu am avut nicio posibilitate de a cunoaşte ceea ce se întâmplă în Fondul Forestier Naţional. Primul lucru pe care îl putem declara cu toată responsabilitatea e că pentru toţi aceşti ani Fondul Forestier a funcţionat în afara oricărui ochi dintr-o parte, mă refer la societatea civilă, şi în mare măsură a instituţiilor statului care urmau să verifice ce se întâmplă. E o constatare tristă din păcate, pădurile au fost izolate de societate şi au fost o organizaţie închisă, deşi nu sunt incluse în categoria secretelor de stat”.

Europa Liberă: Curtea de conturi, domnule Reniţă, a publicat nişte concluzii în urma unei verificări a activităţii agenţiei „Moldsilva” în 2008 şi 2009. Concluzii care vorbesc despre ilegalităţi ca în codru sau, în cel mai bun caz, despre iresponsabilitate crasă… Dumneavoastră ce vi se pare cel mai grav în modul în care a fost şi eventual mai este gestionat fondul forestier?

Alecu Reniţă
: „E foarte bine că, în sfârşit, o instituţie de stat încearcă să facă lumină în ceea ce a fost timp de opt ani de zile de guvernare comunistă, fiindcă nu am avut niciun acces la informaţii în ceea ce priveşte activitatea Agenţiei de Stat “Moldsilva”. Primele date care au apărut şi au fost făcute publice, mă refer la milioanele care au fost utilizate pe altă destinaţie decât cea silvică, demonstrează o secretomanie care a generat un şir de abuzuri care acum ies la iveală. Mi s-a părut foarte ciudat şi nu înţelegeam cum pot fi făcute în fiecare an declaraţii că pădurile noastre se extind cu mii şi mii de hectare, neavând nici capacitate tehnică, nici posibilităţi de a face această extindere. Vă aduc exemplu o singură cifră, ceea ce mie mi s-a părut cu totul deocheat, mă refer la faptul că fostul preşedinte al Agenţiei „Moldsilva” nu o singură dată a adeclarat că în perioada administrării de către dânsul a „Moldsilvei”, suprafeţele împădurite au fost extinse cu 63 de mii de ha. Dacă am transforma această suprafaţă în bani, am vedea că era nevoie de multe sute de milioane de lei ca să fie extinsă o asemenea suprafaţă”.

Europa Liberă: Dle Reniţă, poate au fost extinse pădurile în zonele off-shore, în afara Republicii Moldova?


Alecu Reniţă: „Accentul mi se pare foarte la locul lui. Uitaţi-vă, dacă într-un an se dă o singură cifră că au fost extinse 12 mii de ha, ceea ce a însemnat 98 de milioane de lei. Dacă am raporta toate cele 63 de mii de ha anunţate, primim o sumă de miliarde de lei. Ne întrebăm şi noi unde au ajuns aceşti bani din contul pădurilor noastre, şi aşa bolnave, şi aşa foarte puţine pe care le avem”.

Europa Liberă: Ce se mai face la umbra codrului bătrân sub aspectul business-ului?


Alecu Reniţă: „Cred că au existat foarte multe contracte de care urmează să aflăm. A existat o activitate în subterană, de care urmează să aflăm şi ar fi foarte bine ca anume instituţiile abilitate să facă lumină şi pe acest segment pe care îl abordăm. Ziceam că în această perioadă pe lângă secretomania totală care a învăluit pădurile noastre, a existat şi o răfuială crudă cu cadrele de silvicultori care au încercat să-şi facă onest datoria.

Trebuie să recunoaştem că aici au existat până în anul 2000 un corp silvic bine calificat şi dornic să ajute pădurile noastre. Încetul cu încetul ei au fost substituţi şi majoritatea cadrelor ce au urmat au fost luate după principiul de partid, iar cei care s-au opus, li s-au înscenat nişte activităţi penale şi au fost excluşi din sistem. Aş aduce aici exemplul directorului rezervaţiei „Pădurea Domnească”, dl Valeriu Ţarigradschi, care a fost destituit ilegal, târât prin instanţe, ca într-un final să fie reabilitat dar cu un preţ extraordinar. Cazuri de acestea sunt foarte multe”.

Europa Liberă: Am aflat cu surprindere, domnule Reniţă, că se pot cheltui sau face bani şi pe seama mistreţilor. Citesc, de exemplu, şi nu la rubrica bancuri, o informaţie despre ceea ce Curtea de conturi ar califica drept „o serie de cheltuieli ineficiente în procesul de repopulare a pădurilor cu mistreţi”. Potrivit auditului Curţii, s-ar fi cheltuit 5,6 milioane de lei pentru repopularea cu mistreţi a meleagului împădurit , mulţi dintre aceştia fiind procuraţi de la piaţă, de la persoane fizice… Adică înţeleg că mă duc la piaţa centrală cumpăr, chiar dacă-i ilegal, de la mătuşa Olimpiada sau moş Gheorghe un mistreţ mic şi plec să-mi repopulez pădurea …Dumneavoastră cum apreciaţi operaţiunea?


Alecu Reniţă
: „Multe activităţi au fost un fel de bufonadă, pentru a drapa un şir de abuzuri. Vă daţi seama că mistreţii nu se vând la piaţă şi în Moldova este interzis comerţul cu animale sălbatice. Suma de aproape 6 milioane de lei s-au dus prin nişte buzunare individuale. Această repopulare a fost făcută pentru a spăla nişte activtăţi mai tenebre”.

Europa Liberă: Codrul, frate cu politicanul, cum s-ar spune mai nou… Cum explicaţi, domnule Reniţă, atracţia foarte puternică pe care o are pădurea pentru unii politicieni… Tendinţa asta de a-şi rezerva o porţiune de pădure, de a o împrejmui şi izola de restul lumii… Se gândeşte politic mai bine în preajma mistreţilor?

Alecu Reniţă: „Cred că la fel de ineficient se gândeşte şi în pădure ca şi în Parlament sau altă instituţie pe care o frecventează politicienii. La sigur este o pasiune a politicienilor de a intra în pădure, pentru că aceasta are capacitatea de a ascunde multe din activtităţile pe care populaţia nu le prea vede. Mă refer, în primul rând, la vânătorile regale. În perioada 2000 – 2009, s-au făcut zeci de asemenea vănători, au apărut diferite „cuibuşoare” în zonele cele mai pitoreşti ale Republicii Moldova. S-a vânat chiar în ariile protejate, cum a fost aceeaşi “Pădure Domnească”. Directorul, Valeriu Ţarigradschi, a avut primele neplăceri în urma opunerii organizării vânătorilor regale în rezervaţia ştiinţifică, fiţi atenţi, rezervaţie ştiinţifică! Era locul preferat a vânătorului nr. 1, Vladimir Voronin, iar conducerea “Moldsilva” era un fel de lăturaş care umbla şi gonea animalele pentru puşca primului vânător”.

Europa Liberă: Domnule Reniţă, Vă mulţumim mult pentru această discuţie ce va trebui cu siguranţă continuată cândva. Doamnelor, domnilor, a fost Alecu Reniţă, preşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova.
XS
SM
MD
LG