Linkuri accesibilitate

Problema strămutării monumentelor sovietice

Monumentul Eroilor Comsomolişti de pe bulevardul Renaşterii, care de curînd poartă numele poetului Grigore Vieru, a ajuns să fie un “măr al Discordiei”, readucînd în discuţiile publice laitmotivul mai vechi al luptei cu vestigiile monumentale ale trecutului. Consiliul municipal a decis să demonteze monumentul impropriu pentru bulevardul rebotezat şi să-l depoziteze pe teritoriul centrului Moldexpo alături de alte statui şi busturi din epoca sovietică.

Nemulţumiţi de decizia consilierilor, membrii organizaţiei “Moldova tânără” au atacat hotărârea în instanţă, probînd demersul cu liste de semnături colectate de la locuitori din capitală. Iată ce spune Mihail Poleanschi, membru al Partidului Comuniştilor şi reprezentantul organizaţiei „Moldova tănără”: „Monumentul este consacrat celor care au eliberat Moldova de fascişti, or fascismul este recunoscut de toată lumea ca un sistem care a distrus oamenii. Nu este corect ca demolarea acestui monument să aibă loc în anul când se împlinesc 65 de ani de la Marea Victorie, mai ales că sunt vii veteranii din banii cărora a fost ridicat acest monument. Chiar dacă s-a schimbat partidul de la guvernare nu înseamnă că trebuie imediat demolate monumentele care pentru o bună parte a populaţiei au o valoare istorică”.

La centrul Moldexpo, unde Consiliul municipal avea de gînd să le găsească adăpost eroilor comsomolişti, s-au adunat comsomoliştii de astăzi, alături de simpatizanţi ai Partidului Comuniştilor care au consemnat ziua de naştere a liderului bolşevicilor ruşi Vladimir Ulianov-Lenin. La numai cîteva sute de metri, am stat de vorba cu tineri vizitatori ai Salonului Internaţional de Carte pe care i-am întrebat dacă ştiu cine este Lenin sau alţi eroi din perioada sovietică:

„Lenin cred că a fost un neamţ, cu Moldova tot a luptat”

„Preşedinte al Rusiei”

„Scriitor rus şi a murit.

Europa Liberă: Dar Serghei Lazo?

„Cineva rus...”

„Lenin a învins în război pentru Federaţia Rusă”.

„Locul lui era într-o pădure, unde erau mulţi nemţi”.

Istoricul şi politicianul Anatol Petrenco, explică de ce decizia de a transfera monumentele sovietice stârneşte nemulţumiri: „Noi dacă am reuşi să scoatem aceste simboluri, să le concentrăm într-un anumit muzeu sau în aer liber, asta ar diminua importanţa politică a acestor formaţiuni care stau în spatele lor. De exemplu, mauzoleul lui Lenin, s-a constatat că dacă Lenin va fi scos din mauzoleu şi va fi îngropat aşa cum a spus el lângă mama lui, în Sankt-Petersburg, aceasta ruinează şi Partidul Comuniştilor din Federaţia Rusă. Acelaşi lucru e şi aici, la noi”

Anatol Petrenco crede că ar fi utilă experienţa altor state care au decis strămutarea monumentelor sovietice. În Ungaria, de exemplu, monumentele ostaşilor sovietici au fost demontate în 1993 şi adunate într-un muzeu în aer liber. În Estonia, au fost schimbate inscripţiile de pe plăcile din Complexul soldatului din bronz din centrul oraşului Tallin. În locul „soldaţilor sovietici care au eliberat Tallinnul” a fost scris „Celor căzuţi în al Doilea război mondial”.

Polemica în jurul deciziei de a-i coborî de pe soclu pe eroii comsomolişti s-a soldat totuşi cu un rezultat benefic – pînă şi cei ma înfocaţi polemişti au acceptat să mute confruntările pe paginile ziarelor şi, eventual, în sala de judecată.
XS
SM
MD
LG