Linkuri accesibilitate

Realizat de către Centrul de Cercetare a Relaţiilor Inter-etnice din Cluj, sondajul arată că 73,9% din cei intervievați au acceptat că prezenţa UDMR la conducerea ţării a dovedit că se poate avea încredere în maghiari


21 aprilie 2000

Actualitatea românească. Comentator: Gabriel Andreescu.

Situaţia UDMR înaintea de începerea campaniei electorale
.

Sondajul privind opţiunile maghiarilor din România a adus brusc UDMR-ul pe scena politică. Primul motiv al importanţei acestei formaţiuni politice este că cele 6 sau 7 procente asigurate de voturile maghiarilor pot fi decisive pentru alegerile prezidenţiale. UDMR se află în situaţia de a negocia cu Emil Constantinescu renunţarea la a mai avea un candidat propriu pentru a asigura intrarea actualului preşedinte în turul doi. Al doilea motiv se datorează dinamicilor formulelor de coaliţie. „Se poate imagina un context în care UDMR ar putea determina majoritatea guvernamentală?”.

Realizat de către Centrul de Cercetare a Relaţiilor Inter-etnice din Cluj pe un eşantion de 1174 de persoane etnie maghiară, sondajul arată că activitatea guvernamentală a UDMR a fost apreciată de 85,1%. 80,6% dintre cei intervievaţi au considerat că există realizări concrete ale UDMR-ului, iar 73,9% au acceptat că prezenţa UDMR la conducerea ţării a dovedit că se poate avea încredere în maghiari. Judecata negativă este marginală, căci doar 6,7% apreciază că intrarea în guvern a UDMR nu ar fi făcut decât să aţâţe românii.

La datele de mai sus se adaugă atitudinile maghiarilor faţă de candidaţii la preşedinţie. Emil Constantinescu conduce detaşat cu 43,6%, urmat de Theodor Meleşcanu cu 6,4%, şi Ion Iliescu cu 1,1%.

Sondajul demonstrează o „stabilizare remarcabilă a situaţiei din interiorul UDMR”. Uniunea este divizată între un curent moderat, condus de către Marko Bela, care rămâne învingător în faţa celui de-al doilea, radical, condus de Tokes Laszlo. „Moderaţii şi-au controlat cu multă stăpânire de sine atitudinile în vremea guvernării PDSR când provocarea la adresa lor făcea parte dintr-o constanţă a vieţii politice”. Alierea apoi la guvernare a făcut posibilă pactul final. Cu excepţia extremiştilor, opinia publică română a privit favorabil prestaţia UDMR.

Paradoxal însă tocmai membrii UDMR se arată cel mai nemulţumiţi de participarea la guvernare. Şi totuşi dat fiind rezultatele sondajului mai sus amintit, „(v)a fi greu astăzi pentru un om politic maghiar să facă declaraţii în numele comunităţii”.

„Dacă UDMR devine un actor aflat în centrul vieţii politice, rezultă şi din situaţia creată de campania prezidenţială”. Candidaţii ce conduc detaşat în preferinţele electoratului sunt Meleşcanu, Constantinescu şi Iliescu, unde unul din primii doi, cel care va trece de primul tur, are date puternice să îl învingă pe cel de-al treilea măcar în turul doi al alegerilor.

Flexibilitatea UDMR reprezintă unul din factorii cei mai interesanţi ai evoluţiei politice româneşti, nu doar în raport cu partidele tradiţional democratice, ci şi în raport cu PDSR”. Într-un interviu, Marko Bela spunea „cum să ne aliem cu un PDR, care nu numai că nu vrea să lărgească drepturile minorităţilor, ci neagă şi drepturile ce s-au câştigat?”.

„Răspunsul lui Marko Bela este de bun-simţ, numai că premizele sale ar putea fi depăşite de realitatea luptei pentru putere din toamna anului 2000, având în vedere contextul intern şi internaţional, UDMR ar putea să influenţeze comportamentul actorilor politici de la actualii parteneri până la PDSR. Desigur, spre avantajul democraţiei”.
XS
SM
MD
LG