17 aprilie 2000
Actualitatea românească. (Corespondent: Sabina Fati)
Vizita premierului Victor Orban la Bucureşti și relațiile româno-ungare.
În relaţiile româno-ungare persistă anumite asperităţi, fapt demonstrat şi de declaraţii prilejuite de vizita la Bucureşti a premierului ungar, Victor Orban.
Cu o zi înainte de vizita lui Orban, PDSR, principalul partid de opoziţie, a trimis un comunicat, prin care vicepreşedintele Adrian Năstase afirma că în judeţele Harghita şi Covasna a fost declanşată o campanie de schimbare a denumirilor româneşti ale străzilor, pieţelor, instituţiilor culturale artistice şi de învăţământ.
Potrivit lui Năstase, acte normative şi de hotărâri ale organelor centrale ale puterii şi administraţiei de stat sunt respinse frecvent, sau nu sunt puse în aplicare, atunci când beneficiarii acestora sunt instituţii cu caracter eminamente românesc.
Tot Năstase mai declară că reprezentanţii maghiari din autorităţile publice locale iau hotărâri de scoatere de sub controlul organelor centrale ale statului a unor importante instituţii culturale de interes zonal în beneficiul exclusiv al populaţiei maghiare. Cu aceste motivaţii PDSR cere consiliului suprem de apărare, SRI, ministerelor de justiţie şi interne, să ia măsuri pentru ca românii din Harghita şi Covasna să nu mai fie marginalizaţi.
După vizita lui Orban la Bucureşti, Năstase a vorbit despre „aroganţa premierului ungar şi servilismul guvernanţilor români”, atacând nu doar relaţiile româno-ungare, ci şi declaraţiile premierului maghiar.
Deşi, după serioase presiuni internaţionale, tratatul de bază dintre România şi Ungaria a fost semnat în vremea guvernării PDSR, acum partidul de opoziţie încearcă să creeze probleme, pentru a atrage de partea sa acea parte a electoratului ce ar putea fi vulnerabilă la semnalele naţionaliste.
Victor Orban, care la momentul semnării tratatului de bază, se afla în opoziţie, a criticat atunci documentul bilateral, despre care spunea că nu garantează destul drepturile minorităţii maghiare. Săptămâna trecută, acesta a subliniat formulările dubioase din tratat, spunând că este o problemă ce trebuie rezolvată. În plus, el a insistat asupra problemei retrocedării proprietăţilor bisericeşti care, înainte de război, au aparţinut comunităţii maghiare şi care au fost confiscate de regimul comunist din România.
Deşi evoluţia relaţiilor româno-ungare a fost evaluată în general pozitiv în ultimii patru ani, părerea înaltului oficial a rămas aceea că România încă are de făcut paşi concreţi în relaţiile cu Ungaria şi cu minorităţile maghiare din ţară.
