Linkuri accesibilitate

Șomaj, ajutoare, flexibilitate pe piața muncii în R. Moldova


Sectoarele cele mai afectate de criză sunt sectoarele în care au fost angajaţi preponderent bărbaţii - construcţiile, transporturile şi agricultura. Ne aşteptăm la o recuperare economică pe piaţa muncii.


Piaţa muncii din Republica Moldova oferă în continuare un volum de tristeţe istoric pentru tot mai mulţi moldoveni. Omul fără un loc de muncă poate fi întâlnit mult mai des acum atât pe străzile oraşelor, cât şi pe drumurile de ţară. Vom discuta despre şomaj, motivele şi efectele acestuia, cu invitata acestei emisiuni matinale doamna Ana Popa, directoare Departament macroeconomie al Centrului analitic Independent „Expert Grup” din Chişinău.

Europa Liberă: Doamnă Popa, aţi fost în şomaj vreo dată în viaţă?

Ana Popa: Nu, eu, din fericire, nu am fost şomeră. Imediat după absolvire am putut să mă angajez.

Europa Liberă: Suntem, prin urmare, nişte norocoşi noi, împreună cu Dumneavoastră, că am reuşit să evităm până acum acest necaz în viaţă. Cu certitudine însă că în virtutea profesiilor noastre cunoaştem destule despre cauzele şi efectele şomajului, mai extins sau mai restrâns… Pentru început haideţi să lămurim un pic lumea – şomajul în sine, dincolo de faptul că este uneori o tragedie pentru oameni, este în mod univoc doar un rău pentru o economie în criză, sau poate fi considerat şi unul dintre leacurile – neplăcute, e drept – pentru o economie în suferinţă?

Ana Popa: De fapt, în teoria economică, şomajul este invers proporţională cu inflaţia, adică cu cât mai mic este şomajul, cu atât mai mare este inflaţia şi invers. Această teorie nu ia însă în considerare şi alţi factori, cum sunt acei din Republica Moldova, ca migraţia. Astfel, şomajul mic nu înseamnă şi o inflaţia mică din cauza remitenţelor pe care le primesc moldovenii de peste hotare.

Europa Liberă: În general, lumea nu a fost prea inventivă în ceea ce priveşte ajutorarea celor care au rămas peste voia lor fără o slujbă… Totuşi, la ce se poate aştepta un şomer moldovean, la ce fel de sprijin, încurajare, ş.a.m.d. din partea statului? Şi e mult, e puţin în comparaţie cu alte state?

Ana Popa: La noi, şomerii, cei care se înregistrează la Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă primesc îndemnizaţie de şomaj, care este diferită, în dependenţă de anii lucraţi. Această îndemnizaţie de şomaj este cu mult mai mică decât în statele europene. Ea variază şi poate atinge nivelul de 700 de lei. Este mai problematic pentru cei care nu au lucrat niciodată. Studenţii, tinerii absolvenţi, dacă se înregistrează la Agenţie, ei nu pot primi sume mari din cauza că nu au experienţă. Este o problemă. Oricum acest ajutor de şomaj se plăteşte pentru o perioadă de jumătate de an.

Europa Liberă: Ce se întâmplă după asta, dna Popa?

Ana Popa: Dacă nu a fost găsit un post de muncă, şomerii sunt înregistraţi în continuare la Agenţie, dar nu mai beneficiază de ajutor de şomaj.

Europa Liberă: Rata de ocupare a scăzut cu 2, 3 puncte procentuale în ultimul trimestru al anului 2009, atingând un minim istoric. Paradoxal, dar potrivit unor date, cea vulnerabilă în faţa şomajului a fost populaţia cu vârstă cuprinsă între 35 şi 54 de ani…. Tocmai această categorie de persoane care, în mod firesc, ar fi trebuit să fie mai stabili în funcţie, ca să spunem aşa. Cum explicaţi această discriminare pe criterii de vârstă pe scena în care şomajul face ravagii?

Ana Popa: Aveţi dreptate. Şomajul în 2009 a afectat diferit categoriile de vârstă a populaţiei. Explicaţia este că, tinerii angajaţi, cei între 25 şi 34 de ani, categorie la care rata şomajului a crescut cel mai puţin, sunt mai flexibili în păstrarea locului de muncă. Chiar dacă se angajează mai greu, flexibilitatea le permite să-şi păstreze locul de muncă decât cei cu vârsta între 35 şi 54 de ani.

Europa Liberă: Când spuneţi mai flexibili, la ce vă referiţi?

Ana Popa: În primul rând aceşti tineri sunt gata şi au dorinţa să îndeplinească diferite sarcini, cunosc şi calculatorul, sunt mai adaptabili.

Europa Liberă: Doamnele în fond sunt mai prost plătite în comparaţie cu bărbaţii, inclusiv pentru aceeaşi slujbă, deşi, conform statisticilor doamnele în schimb îşi pierd mai puţin locurile de muncă în comparaţie cu bărbaţii. Înţeleg că se ajunge deseori la situaţia depresivă deseori a pentru numeroşi bravi bărbaţi de a trăi pe leafa nevestei. Este doar rău în situaţia asta din punctul Dvs de vedere?

Ana Popa: Această situaţie s-a întâmplat din cauză că sectoarele cele mai afectate de criză sunt sectoarele în care au fost angajaţi preponderent bărbaţii - construcţiile, transporturile şi agricultura. Este pozitiv acest lucru sau nu, nu putem zice. Însăşi procesul de şomaj este unul negativ. Ne aşteptăm la o recuperare economică pe piaţa muncii un pic întârziată.

Europa Liberă: Nu credeţi că şomajul arată – într-un mod cam brutal poate – ce număr de truditori ar trebui să lucreze într-un domeniu sau altul? În agricultură, de exemplu, oare e firesc să muncească mult mai multă lume decât media pe Europa Veche?


Ana Popa
: La noi într-adevăr rata şomajului este comparativ mică cu alte state şi din cauza migraţiei şi din cauza că, în agricultură, sunt angajaţi foarte multe persoane, deoarece nivelul de tehnologizare este foarte scăzut şi persoanele care lucrează mai mult de o oră terenul său agricol sunt considerate a fi tot persoane ocupate în câmpul muncii. Nu este firesc, dar la momentul actual aceasta este soluţia, dar odată cu modernizarea agriculturii, vom avea mai puţine persoane ocupate în acest sector şi atunci economia va trebui să sufere alte schimbări, să se creeze locuri de muncă în alte domenii, pentru că, la moment, acest domeniu are o productivitate foarte mică pentru că se lucrează în gospodăriile ţărăneşti în care se utilizează forţă de muncă şi nu tehnică pentru prelucrarea pământului.
XS
SM
MD
LG