Linkuri accesibilitate

Un interviu cu Ion Iliescu despre convingerile sale, naționalismul agresiv al PSDR și „telefonul roșu”.


16 aprilie 2000

Faţă în faţă.

Ion Iliescu revine în scenă candidat la președinție.

O emisiune de Nestor Rateș. Invitat: Fostul președinte Ion Iliescu.

Nestor Rateş: Aţi ales să rămâneţi în tumultul bătăliilor şi să candidaţi din nou pentru preşedinţie. Cum explicaţi această decizie? Este dorinţă de revanşă, atracţie a puterii, chemarea datoriei?

Ion Iliescu: Am cunoscut multe situaţii în care oamenii au revenit, şi au revenit cu multă forţă în planul politic. În ceea ce mă priveşte, totul ţine nu de o ambiţie personală, ci de o anumită conjunctură politică care s-a creat în această perioadă în ţară. Pierderea din ’96 era legată de o anumită conjunctură şi a fost de altfel primul experiment pe care l-am făcut în materie de alternanţă la guvernare, care a afectat şi partidul, şi în ceea ce mă priveşte trecerea de la putere la opoziţie, ceea ce este un examen util şi necesar. Este un mecanism specific democraţiei. Iar decizia partidului ca să susţină candidatura mea reflectă o anumită stare de spirit, care se reflectă şi în sondajele de opinie.

Nestor Rateş: I-aţi îndemnat pe colegii de partid să nu se culce pe lauri, să nu ia victoria în alegerile din toamnă ca o certitudine. E oare acest îndemn urmarea unei judecăţi prudente, că opţiunile exprimate acum în sondaje s-ar putea să nu se materializeze la urne în toamnă?

Ion Iliescu: Este un pericol întotdeauna pentru o formaţiune politică să considere că lucrurile merg de la sine şi asta poate să ducă la judecăţi superficiale. Bătălia electorală, câştigarea alegerilor, este un prim examen, dar nu e suficient câştigarea alegerilor depinde şi cum se câştigă, cu ce oameni se câştigă şi cu ce programe se angajează formaţiunea la un examen foarte greu, la asumarea puterii după o perioadă de degringoladă în viaţa economică şi în viaţa oamenilor, şi în condiţii de aşteptare extraordinare din partea populaţiei pentru schimbarea care revine. De aceea am spus, este foarte important ca partidul să privească şi angajarea în campania electorală, dar şi angajarea în asumarea de răspundere guvernamentală cu toată responsabilitatea şi cu toată seriozitatea.

Nestor Rateş: Credeţi că sondajele se vor confirma la urne?

Ion Iliescu: Sigur că pot să mai apară tot felul de oscilaţii, dar eu cred că nu fundamentale.

Nestor Rateş: Ce este în programul dvs. care ar putea să schimbe viaţa oamenilor în patru ani?

Ion Iliescu: Eu cred că a fost marele handicap al actualei puteri care s-a şi angajat de altfel cu un program care viza îmbunătăţirea vieţii oamenilor. Venea după o perioadă când economia începea să se redreseze, şi puterea de cumpărare a populaţiei se ameliorase în perioada ’93-’96, se afirma ca un sector dinamic, sectorul privat, care a creat un milion şi jumătate de locuri de muncă. Or, cei care au venit la putere s-au angajat ca să facă mai mult şi mai bine. Din păcate au determinat o cădere dramatică a economiei. Eu nu ştiu în ce ţară democratică din lume ar rezista un guvern, nu patru ani, un singur an, de cădere economică. Deci este ceva cu totul anormal. Orice guvern ar veni astăzi trebuie să înceapă cu un asemenea program. Mai mult, Comisia Europeană vine în România, constată în primul rând că această guvernare lucrează fără program, solicită realizarea unui program pe termen mediu al ţării şi pune ca prim obiectiv creşterea economică.

Nestor Rateş: Veţi opri privatizările? Veţi opri restructurările?

Ion Iliescu: Aceasta este o lozincă, un slogan care se tot repetă cu un substrat politic foarte evident, care încearcă să prezinte PDSR-ul ca fiind ostil reformei, ostil privatizării. În perioada guvernării cu toate limitele şi slăbiciunile cu care s-a confruntat guvernarea, s-a făcut şi mai multă reformă şi mai multă restructurare decât în aceşti ani de zile. Atunci s-a aplicat principiul legii privatizării care vedea în privatizare o punere în evidenţă a unor resurse, singura resursă de care dispunea economia naţională.

Noua guvernare a venit şi toate resursele obţinute din privatizare le bagă în gaura neagră la consum, de aceea nu s-a mai făcut aproape nimic pe planul restructurării. Să vedem în condiţiile noi cum le vom aplica. Dar în primul rând o politică fiscală încurajatoare, a business-ului, a activităţilor economice. Sectorul privat care a avut principala pondere în creşterea până în ’96 a intrat într-un declin profund.

Sigur că va fi foarte greu, pentru că din păcate s-a deteriorat şi mai mult economia, au scăzut resursele necesare, dar va trebui gândită o politică coerentă, de încurajare a capitalului, de încurajare a întreprinderilor private, mici şi mijlocii, care să dea o nouă dinamică creşterii economice, printr-o politică fiscală de încurajare. Agricultura este un sector strategic pentru România. A fost şi va rămâne o ramură vitală. Va trebui să gândim măsuri în sprijinul producătorilor agricoli.

Nestor Rateş: Veţi putea duce această politică, în condiţii de prudenţă fiscală şi de respectare a diverselor obiective macro-economice stabilite prin acorduri cu foruri financiare internaţionale?


Ion Iliescu: Şi forumurile internaţionale au devenit îngrijorate în legătură cu efectele acestei politici de patru ani de zile. Toate agenţiile de rating situează România în coada tuturor economiilor. Nimeni nu aprobă o asemenea politică. Deci se poate negocia şi cu forumuri internaţionale. Uniunea Europeană are o politică mult mai apropiată de realităţi şi nu întâmplător au venit cu această temă şi cu acest obiectiv major înainte de toate creşterea economică.

Nestor Rateş: Aţi fost recent implicat în două dispute care au ţinut afişul presei româneşti. Prima a fost cea a aşa-numitului fir roşu. Am putea oare limpezi unele aspecte?


Ion Iliescu: Nu avem ce limpezi. Este vorba de o provocare, de o diversiune. Este rezultatul unei anumite stări psihologice a puterii care nu mai are mesaj constructiv către ţară, care a decis să pornească o campanie de denigrare a adversarilor politici. Chestia cu firul roşu este o făcătură. Aducerea unei discuţii a unui simplu contact diplomatic, care nu s-a finalizat cu nimic nu are nici un fel de semnificaţie. Asemenea legături directe care există între Washington şi Moscova, Bonn, Paris şi Moscova nu înseamnă ţinerea la comandă a unor de către ceilalţi. Deci sunt nişte invenţii special create în ajunul campaniei electorale.

Nestor Rateş: S-a emis ipoteza că negocierile pentru stabilirea unei linii de comunicaţii securizate între Bucureşti şi Moscova, nu pot fi rupte de contextul politicii externe româneşti din acea vreme, care evolua încă nesigură de disponibilitatea puterilor apusene faţă de România. În vara lui ’93 v-aţi manifestat enervat în privinţa cuvântării rostite de ambasadorul Statelor Unite de atunci, în care inclusese unele observaţii critice la puterea de atunci. Aţi calificat acest lucru drept amestec inadmisibil în treburile interne şi un moment delicat în relaţiile româno-americane. Ar fi jucat vreun rol în demararea chiar în acel an a tratativelor exploratorii cu ruşii pentru un fir roşu?

Ion Iliescu: Faceţi nişte asocieri cu totul hazardate. Eu cu ambasadorul Davis am fost în relaţii foarte bune şi am avut o comunicare foarte amicală şi am rămas prieteni. În momentul acela discuţiile care s-au purtat vizau existenţa legăturilor care rămăseseră pe plan tehnic, discuţia viza înlăturarea tuturor acestor structuri tehnice de interconectări telefonice. Iar ulterior se pare într-o audienţă ambasadorul rus a ridicat problema în contextul acestor discuţii care se purtau eventualitatea unei conexiuni, dar care n-a căpătat nici un fel de luare în considerare din partea noastră. Îmi amintesc că în ’92 am iniţiat noi un cadru pentru finalizarea pe cale paşnică diplomatică pentru încetarea conflictului din Transnistria. Ulterior s-a manevrat în aşa fel, încât România să fie scoasă din aceste negocieri şi s-a creat un patrulater cu Transnistria, România fiind pusă în afară.

Nestor Rateş: Ştiu că aţi avut o relaţie amabilă, dacă nu chiar prietenească, cu congresmanul Christopher Smith. Şi cu toate acestea aţi reacţionat foarte enervat la declaraţiile domniei sale făcute într-o audiere pe tema corupţiei.

Ion Iliescu: Este o minciună care s-a vehiculat pe seama unor observaţii rupte din context, de către un corespondent BBC la Chişinău. N-a fost vorba în nici un fel de cei doi congresmeni americani. La Bucureşti a fost reacţie din partea biroului nostru de presă. După am aflat despre ce este vorba şi asta nu avea nici o legătură cu ce a declarat corespondentul BBC. Nu era vorba în nici un fel despre cei doi congresmeni. Eu din contră am dat un fel de motivaţie, i-am scos din cauză, bănuind că sunt victimele unei dezinformări.

Nestor Rateş: Sunt şi alte cercuri în apus care exprimă unele îngrijorări în legătură cu eventualitatea întoarcerii dvs. la putere.

Ion Iliescu: Eu nu cred în această aşa-zisă îngrijorare. Ele sunt stimulate în mod artificial de un laborator de intoxicare care lucrează aici la Bucureşti şi care le serveşte unor oameni materiale pentru a-i provoca anumite reacţii. Oamenii sunt îngrijoraţi de cu totul altceva, de deteriorarea integrală a stării economice a României.

Nestor Rateş: Printre motivele de îngrijorare pe care le aud la Washington şi în alte părţi, se numără cochetarea PDSR-ului cu temele naţionalismului radical şi eventualitatea readucerii la guvernare a PRM-ului. Adrian Năstase a emis o declaraţie scrisă în care vorbeşte de un pericol de maghiarizare şi cerând celor mai înalte foruri ale ţării să se sesizeze şi să pună capăt fenomenului. Este această declaraţie a partidului, sau una personală a domnului Năstase?

Ion Iliescu: Cochetarea cu naţionalismul este iarăşi o apreciere hazardată. Poziţia PDSR-ului şi poziţia mea personală în toată această perioadă a fost o poziţie ponderată şi de echilibru. Noi am creat după revoluţie un cadru normal democratic, liber pentru toate minorităţile naţionale. PDSR nu a avut niciodată o poziţie exagerată sau extremistă, ci din contră a dezaprobat poziţiile extremiste. Nu există nici o perspectivă a vreunei alianţe cu PRM-ul, inclusiv în perspectiva viitoarelor alegeri. Nu este vorba de nici o retorică anti-maghiară. A avut loc o manifestaţie la Sf. Gheorghe împotriva comportamentului primarului UDMR-ist din această localitate şi în legătură cu situaţia în care sunt puşi românii din această zonă. Referitor la acest lucru, domnul Adrian Năstase şi-a exprimat susţinerea faţă de aceste revendicări ale românilor, motivate de o poziţie sectară şi extremistă. Iată că unde maghiarii sunt majoritari, ei manifestă o ignorare totală a drepturilor egale pe care trebuie să le asigure românilor din zonele respective, pentru că românii se simt străini în propria lor ţară.

Nestor Rateş: Aş vrea să ştiu dacă dvs. vă asociaţi acestei declaraţii (a domnului Năstase)?

Ion Iliescu: Bineînţeles. Este o declaraţie raţională şi care face apel la toate părţile să aplicăm şi să respectăm constituţia ţării şi să asigurăm condiţii într-adevăr egale şi de stimă şi respect reciproc. Şi toţi cei care revendică într-un anumit sens anumite lucruri, să le aibă în vedere şi în sens invers.
XS
SM
MD
LG