Radu Benea: Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Iată principalele titluri.
Jurnalistul şi politologul independent Ernest Vardanean din Tiraspol a fost arestat sub acuzaţia de spionaj şi înaltă trădare. Acţiunea mgb-ului transnistrean este calificată de jurnalişti şi lideri de opinie de pe ambele maluri ale Nistrului drept un atac la adresa libertăţii presei şi a Drepturilor Omului în regiunea transnistreană.
Săptămână de doliu în Polonia după moartea preşedintelui Lech Kaczynsky în catastrofa aviatică de lângă Smolensk.
Începem, ca de obicei, cu un buletin de ştiri despre principalele evenimente ale săptămânii trecute, prezentat de colega mea, Diana Răileanu.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Preşedintele Poloniei Lech Kaczynski a murit într-un accident de avion. Avionul Tupolev 154, la bordul căruia se aflau preşedintele, soţia sa, conducerea Statului Major polonez, guvernatorul Băncii centrale, numeroşi politicieni, preoţi şi intelectuali de frunte ai Poloniei, în total cca 132 de persoane s-a prăbuşit pe 10 aprilie în apropierea aeroportului din Smolensk, în vestul Rusiei. Delegaţia poloneză urma să participe la ceremonia de comemorare a 70 de ani de la masacrul de la Katyn, când peste 22 de mii de ofiţeri şi intelectuali polonezi au fost executaţi din ordinul lui Stalin. Avionul s-a prăbuşit la aterizare în condiţii de ceaţă densă.
Primele investigaţii arată lipsa unor defecţiuni tehnice, cauza cea mai aprobabilă a catastrofei fiind eroarea umană. În Polonia s-a anunţat doliu naţional pentru 7 zile. Mai multe, în cadrul emisiunii.
Pe 7 aprilie, la Tiraspol a fost arestat jurnalistul şi politologul independent Ernest Vardanean, fost corespondent al agenţiei ruse de ştiti Novyi Reghion 2. El este acuzat de spionaj şi înaltă trădare şi riscă de la 12 până la 20 de ani de închisoare. Mandatul de arest pe numele său a fost prelungit pentru 60 de zile. Chişinăul a sesizat OSCE şi alte organizaţii internaţionale să se implice în eliberarea jurnalistului, califirînd acuzaţiile împotriva sa drept aberante şi ieşite din comun. Astfel de acţiuni, a declarat vicepremierul moldovean Victor Osipov contravin tendinţei de întărire a încrederii de care au nevoie cele două maluri ale Nistrului pentru rezolvarea problemelor cetăţenilor şi în contradicţie flagrantă cu drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. Mai multe detalii, în câteva minute.
În Kirghistan au avut loc funerariile celor morţi în 7 aprilie, în cursul revoltei care a răsturnat regimul preşedintelui Bakiev. Potrivit ministerului sănătăţii, numărul victimelor este de peste 80 de persoane. Şefa noului guvern interimar din Kirghistan, Rosa Otunbaeva a declarat că nu se va negocia cu preşedintele Bakiev, care trebuie să-şi dea demisia. Ea a precizat că noua guvernare va garanta securitatea lui Bakiev, daca acesta acceptă să părăsească ţara. Otunbaeva a mai spus că s-a deschis deja o invesitgaţie pentru a se clarifica ce rol au jucat forţele de ordine în violenţele din ultimele zile. Într-un interviu cu agentia France Presse, preşedintele Bakiev a reafirmat că el nu a dat ordin forţelor de securitate să deschidă focul împotriva demonstranţilor din Bişkek. Bakiev a fugit în sudul ţării, când manifestaţiile au degenerat în acte de violenţă. Între timp, un reprezentant al guvernului interimar de la Bhişkek a purtat sâmbătă negocieri la Moscova, cerând sprijin pentru lichidarea consecinţelor violenţelor din 6-7 aprilie. Totodată, şefa guvernului interimar, Rosa Otumbaev a purtat o discuţie prin telefon cu secretarul de stat american Hilary Clinton, şi a dat asigurări că noile autorităţi kirghize vor respecta înţelegerile cu Washingtonul în privinţa funcţionării bazei militare americane de la Manas din sudul Kirghistanului.
Presedintii Statelor Unite Barack Obama şi Rusiei Dmitri Medvedev au semnat pe 8 aprilie la Praga tratatul pentru limitarea armelor nucleare, Start 2. Acordul este considerat o piatra de hotar în relaţiile dintre Statele Unite şi Rusia. Preşedintele Obama a alificat evenimentul drept „un moment de cotitura pentru securitatea nucleară şi neproliferarea nucleară, precum şi în relatiile americano-ruse”. Obama a spus că acordul include reduceri importante ale arsenalelor nucleare, reduce aproape la jumatate numarul vehiculelor ce le pot transporta şi include măsuri cuprinzătoare de verificare, care permit să întărească încrederea reciprocă. Cei doi presedinti au vorbit, la conferinta lor de presă comună şi despre nevoia impunerii de noi sacţiuni regimului de la Teheran.
Pe de alta parte, Kremlinul a dat publicitatii o declaraţie în care avertizează asupra extinderii planurilor americane pentru un scut anti-rachetă în Europa, care, în opinia Kremlinului, ar putea pune în pericol noul acord Start. Potrivit declaraţiei, tratatul poate funcţiona numai dacă nu va exista o extindere cantitativă şi calitativă a sistemului defensiv american, dar nu precizează ce anume înseamnă acest lucru.
Moscova si autoritatile din regiunea separatista a Georgiei Osetia de Sud au semnat un acord prin care Rusia va opera timp de 49 de ani baza sa militara din regiune pentru, se spune în document, „a apara suveranitatea si integritatea teritoriala a Osetiei de Sud” si „pentru a contracara eventuale atacuri armate ale formatiunilor internationale teroriste”. Un acord similar Rusia a semnat in februarie si cu regimul din cealalta regiune separatista a Georgia, Abhazia.
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Radu Benea: Mulţumesc, Diana. Mai multe ştiri, analize şi comentarii găsiţi pe pagina noastră de Internet.
Aşadar, vineri, 9 aprilie a devenit cunoscut că jurnalistul independent de la Tiraspol Ernest Vardanean a fost arestat de către serviciile secrete transnistrene, fiind acuzat de spionaj şi înaltă trădare.
Fostul corespondent al filialei de la Tiraspol al agenţiei ruse de ştiri Novyi Reghion 2 riscă între 12 şi 20 ani de închisoare. Autorităţile nu au anunţat însă la modul foarte concret ce anume i se incriminează, dar au prelungit mandatul de arest pentru 60 de zile.
Jurnalistul Ernest Vardanean este cunoscut şi ca politolog, inclusiv prin atitudini critice, dar echilibrate faţă de autorităţile din Transnistria.
Cazul lui Ernest Vardanean este monitorizat şi de Misiunea OSCE la Chişinău. Şeful adjunct al Misiunii,Klaus Neukirch, şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu arestarea jurnalistului şi mai ales pentru gravitatea acuzaţiilor ce i se aduc.
Vicepremierul moldovean Victor Osipov, responsabil de reglementarea transnistreană a făcut apel la eliberarea jurnalistului care, potrivit lui, a fost acceptat recent în calitate de colaborator al unei importante organizaţii internaţionale. Osipov nu a precizat despre ce organizaţie intermanţională este vorba, dar surse demne de încredere spun că este vorba despre reprezentanţa Federaţiei Ruse la Organizaţia Naţiunilor Unite din New-York.
Jurnalistul Ernest Vardanean a fost arestat în seara zilei de miercuri, 7 aprilie, din faţa blocului în care locuieşte, ne-a spus soţia sa, Irina, care zice că era de faţă:
„Ne apropiam de blocul nostru, la scară ne aştepta un grup de persoane îmbcăcate în civil, care s-au prezentat ca fiind de la ministerul securităţii „mgb” şi l-au urcat imediat în maşină. Cu mine au rămas patru persoane care mi-au arătat un mandat de pecheziţie a apartamentului nostru, au urcat cu mine, după care trei ore şi mai bine a durat percheziţia”.
Irina spune că de atunci nu a putut să-şi vadă soţul. Lui i s-a dat un avocat din oficiu, de la care a aflat că este acuzat de înaltă trădare, care se pedepseşte cu detenţie de la 12 până la 20 de ani. Soţia jurnalistului spune că i se refuză accesul la orice altă informaţie, inclusiv despre acuzaţiile concrete aduse lui Ernest Vardanean.
Am sunat la serviciul de presă al ministerului securităţii de la Tiraspol, unde nu am reuşit însă să obţinem alte detalii.
„Nu putem să vă oferim deocamdată nici un comentariu. Toate întrebările, toate precizările legate de acest eveniment vi le poate oferi numai judecătorul”, ne-a declarat reprezentantul mgb-ului transnistrean.
Jurnalistul şi politologul Ernest Vardanean este bine cunoscut pe ambele maluri ale Nistrului şi mai ales pentru stilul său echilibrat şi nepărtinitor. El a participat alături de alţi jurnalişti din Transnistria în proiecte ale unor ong-uri din Moldova menite să apropie cele două maluri ale Nistrului. Colegi de breaslă, ong-şti care l-au cunoscut se arată şocaţi de arestarea sa.
Ion Manole, preşedintele PromoLexPreşedintele asociaţiei pentru apărarea drepturilor omului din Republica Moldova Promo-Lex, Ion Manole, susţine că presiunile serviciilor speciale transnistrene asupra ong-urilor din stânga Nistrului ar fi crescut după ce Promo-Lex a organizat la sfârşitul anului trecut un forum al organizaţiilor neguvernamentale, cu participarea unor organizaţii din Transnistria. Ion Manole spune că a aflat recent din surse demne de încredere de la Tiraspol că mbg-ul ar fi pregătit de ceva timp arestarea unui ONG-ist. El presupune că acum, odată cu arestarea lui Vardanean, această informaţie s-ar fi confirmat.
Ion Manole: „Pedepsind pe cineva foarte bun, cred că se dă în felul acesta un semnal foarte clar pentru cei care doresc să activeze în cadrul organizaţiilor neguvernamentale. Deci, eu aş vedea mai mult un atac sau un pericol împotriva celor care îşi desfăşoară activităţile în cadrul organizaţiilor neguvernamentale”.
Cazul lui Ernest Vardanean a intrat şi în vizorul Misiunii OSCE de la Chişinău. Şeful biroului pentru reintegrare al guvernului, Ion Stăvilă, ne-a declarat că Chişinăul a solicitat şi implicarea celorlalţi mediatori şi observatori în relementarea transnisterană.
Ion Stăvilă: „Nouă ni se pare că acest caz al lui Ernest Vardanean este unul ieşit din comun. Reţinerea lui abuzivă este un caz ieşit din comun, care poate fi tratat ca un act de intimidare a jurnaliştilor din regiunea transnistreană, de îngrădire a dreptului la exprimare liberă şi o îngrădire a libertăţilor fundamentale ale omului”.
Chişinăul pledează pentru eliberarea imediată şi necondiţionată a jurnalistului Ernest Vardanean, ne-a mai decarat Ion Stăvilă.
Grigori VolovoiArestarea unor jurnalişti în Transnistria, închiderea unor publicaţii independente sau presiuni exercitate asupra lor inclusiv prin justiţie nu sunt lucruri ieşite din comun în stânga Nistrului, ce-i drept acuzaţii atât de grave ca „înalta trădare” se aduc în premieră, spune politologul din Bender Grigori Volovoi, care este şi preşedinte al Fundaţiei pentru Drepturile Omului.
Grigori Volovoi: „Colaboratorii securităţii şi în general a structurilor de forţă din Transnistria tot timpul au fost foarte sensibili faţă de mass-media. Acest lucru se observă foarte bine în contextul fricii pe care autorităţile Transnistriei o au faţă de aşa-numitele revoluţii colorate. Eu tot timpul le-am spus mai marilor zilei alaţi la putere, de la noi, fraza înaripată a lui Vladimir Ilici Lenin, pe care toţi îl iubesc şi-l stimează la propriu sau la figurat. Statul e puternic prin conştiinţa maselor. Dacă voi nu aveţi încredere în propriul vostru popor, atunci acest popor mai devreme sau mai târziu n-o să creadă în voi”.
Iată de ce, mai spune Grigori Volovoi, presiunile asupra presei ar fi de fapt semne ale slăbiciunii puterii.
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Polonia este în doliu după prăbuşirea avionului prezidenţial lângă Smolensk, Federaţia Rusă. Mii de oameni continuă să vină şi să depună flori şi lumânări în faţa reşedinţei prezidenţiale din Varşovia.
Preşedintele Lech Kaczynsky şi demnitarii polonezi efectuau o călătorie privată pentru a se reculege în pădurea de la Katyn, unde în urmă cu 70 de ani, sovieticii au ucis mii de ofițeri polonezi din ordinul lui Stalin.
Lech Walesa, fostul președinte al Poloniei şi lider al sindicatului Solidaritatea a calificat accidentul drept „o tragedie de neimaginat... astăzi elita poloneză a pierit în timp ce se ducea să depună omagiul celor uciși” în 1940, a spus Walesa.
Bronislav Komarovskiy, speakerul Seim-ului, cel care a preluat funcţia de preşedinte a lansat un apel la unitate către conaţionalii săi.
Lideri mondiali au exprimat condoleanţe Poloniei. Preşedintele Statelor Unite Barak Obama a spus că moartea prşedintelui Kaczynsky este „o pierdere uriaşă” pentru Polonia, menţionând că Lech Kaczynsky a avut o viaţă dedicată afirmării valorilor democraţiei şi a demnităţii umane.
Premierul britanic Gordon Brown a spus că este şocat şi întristat de moartea lui Lech Kaczynsky. Condoleanţe au exprimat şi liderii Franţei, Germaniei, Italiei, Secretarul Genral al ONU Ban Ki-moon, conducerea UE, Papa de la Roma Benedict XVI. Deasupra reşedintei preşedintelui Cehiei, Vaclav Claus, a fost înălţat steagul Poloniei cu panglici negre în semn de doliu. În Lituania, Georgia şi alte state a fost anunţat doliu în memoria victimelor tragicului accident.
Catastrofa aviatică de la Smolensk a însemnat o pierdere uriaşă pentru elita politică şi intelectuală din Polonia. Împreună cu preşedintele ţării şi soţia sa, şi-au pierdut viaţa înalţi demnitari din administraţia prezidenţială, mai mulţi deputaţi şi senatori, guvernatorul Băncii centrale a Poloniei.
Corespondentul la Varşovia al serviciului rusesc al Europei Libere, Alexandr Lemeşevski transmite că la bordul avionului se aflau cel puţin doi candidaţi la funcţia de preşedinte al ţării în apropiatele alegeri – unul dintre ei fiind însuşi Lech Kaczynsky, care ar fi putut deveni principalul oponent al cadidatului din partea formaţiunii de guvernământ „Platforma civică”, precum şi Jerzy Szmajdziński (Ежи Шмайдзинский), vicepreşedintele Seimului, fost ministru al apărării, candidat la funcţia de preşedinte din partea forţelor de stânga.
Printre decedaţi e şi Ryszard Kaczorowski, fost deţinut politic al lagărelor sovietice, veteran al războilui doi mondial în armata lui Sikorski, ultimul preşedinte al Poloniei în exil pe care îl ştie practic fiecare polonez. În 1990, după alegerea primului preşedinte democratic din istoria post-sovietică a Poloniei, Lech Walesa, el i-a transmis acestuia însemnele puterii prezidenţiale, scoase din ţară la începutul celui de al doilea război mondial. În ciuda vârstei înaintate, Kaczorowski continua să promoveze în lume interesele Poloniei, meritele sale fiind apreciate de regina Marii Britanii.
În urma accidentului, armata poloneză a fost practic decapitată. La bordul avionului se afla practic întreaga conducere a Forţelor Armate: şeful Statului Major, comandantul trupelor terestre şi a flotei militare maritime, în total şase generali.
Printre membrii delegaţiei se afla şi istoricul Janusz Kutyrka, preşedintele Institutului Memoriei Naţionale a Poloniei, cunoscut cercetător al crimelor regimului comunist. Kutyrka a pledat aprig pentru desecretizarea arhivelor serviciilor secrete.
S-a curmat şi viaţa guvernatorului Băncii Naţionale a Poloniei, ilustrul economist Slawomir Skrzypek. În mare, datorită poziţiei sale ferme Polonia este acum singura ţară din Europa, a cărei economie nu a scăzut, urmare a crizei economice globale.
Potrivit constituţiei polineze, interimatul funcţiei de preşedinte o asigură acum şeful camerei inferioare a Parlamentului, Bronislav Komorowski. După consultări cu toate partidele politice el trebuie să anunţe data alegerilor prezidenţiale.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
Jurnalistul şi politologul independent Ernest Vardanean din Tiraspol a fost arestat sub acuzaţia de spionaj şi înaltă trădare. Acţiunea mgb-ului transnistrean este calificată de jurnalişti şi lideri de opinie de pe ambele maluri ale Nistrului drept un atac la adresa libertăţii presei şi a Drepturilor Omului în regiunea transnistreană.
Săptămână de doliu în Polonia după moartea preşedintelui Lech Kaczynsky în catastrofa aviatică de lângă Smolensk.
Începem, ca de obicei, cu un buletin de ştiri despre principalele evenimente ale săptămânii trecute, prezentat de colega mea, Diana Răileanu.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Preşedintele Poloniei Lech Kaczynski a murit într-un accident de avion. Avionul Tupolev 154, la bordul căruia se aflau preşedintele, soţia sa, conducerea Statului Major polonez, guvernatorul Băncii centrale, numeroşi politicieni, preoţi şi intelectuali de frunte ai Poloniei, în total cca 132 de persoane s-a prăbuşit pe 10 aprilie în apropierea aeroportului din Smolensk, în vestul Rusiei. Delegaţia poloneză urma să participe la ceremonia de comemorare a 70 de ani de la masacrul de la Katyn, când peste 22 de mii de ofiţeri şi intelectuali polonezi au fost executaţi din ordinul lui Stalin. Avionul s-a prăbuşit la aterizare în condiţii de ceaţă densă.
Primele investigaţii arată lipsa unor defecţiuni tehnice, cauza cea mai aprobabilă a catastrofei fiind eroarea umană. În Polonia s-a anunţat doliu naţional pentru 7 zile. Mai multe, în cadrul emisiunii.
Pe 7 aprilie, la Tiraspol a fost arestat jurnalistul şi politologul independent Ernest Vardanean, fost corespondent al agenţiei ruse de ştiti Novyi Reghion 2. El este acuzat de spionaj şi înaltă trădare şi riscă de la 12 până la 20 de ani de închisoare. Mandatul de arest pe numele său a fost prelungit pentru 60 de zile. Chişinăul a sesizat OSCE şi alte organizaţii internaţionale să se implice în eliberarea jurnalistului, califirînd acuzaţiile împotriva sa drept aberante şi ieşite din comun. Astfel de acţiuni, a declarat vicepremierul moldovean Victor Osipov contravin tendinţei de întărire a încrederii de care au nevoie cele două maluri ale Nistrului pentru rezolvarea problemelor cetăţenilor şi în contradicţie flagrantă cu drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. Mai multe detalii, în câteva minute.
În Kirghistan au avut loc funerariile celor morţi în 7 aprilie, în cursul revoltei care a răsturnat regimul preşedintelui Bakiev. Potrivit ministerului sănătăţii, numărul victimelor este de peste 80 de persoane. Şefa noului guvern interimar din Kirghistan, Rosa Otunbaeva a declarat că nu se va negocia cu preşedintele Bakiev, care trebuie să-şi dea demisia. Ea a precizat că noua guvernare va garanta securitatea lui Bakiev, daca acesta acceptă să părăsească ţara. Otunbaeva a mai spus că s-a deschis deja o invesitgaţie pentru a se clarifica ce rol au jucat forţele de ordine în violenţele din ultimele zile. Într-un interviu cu agentia France Presse, preşedintele Bakiev a reafirmat că el nu a dat ordin forţelor de securitate să deschidă focul împotriva demonstranţilor din Bişkek. Bakiev a fugit în sudul ţării, când manifestaţiile au degenerat în acte de violenţă. Între timp, un reprezentant al guvernului interimar de la Bhişkek a purtat sâmbătă negocieri la Moscova, cerând sprijin pentru lichidarea consecinţelor violenţelor din 6-7 aprilie. Totodată, şefa guvernului interimar, Rosa Otumbaev a purtat o discuţie prin telefon cu secretarul de stat american Hilary Clinton, şi a dat asigurări că noile autorităţi kirghize vor respecta înţelegerile cu Washingtonul în privinţa funcţionării bazei militare americane de la Manas din sudul Kirghistanului.
Presedintii Statelor Unite Barack Obama şi Rusiei Dmitri Medvedev au semnat pe 8 aprilie la Praga tratatul pentru limitarea armelor nucleare, Start 2. Acordul este considerat o piatra de hotar în relaţiile dintre Statele Unite şi Rusia. Preşedintele Obama a alificat evenimentul drept „un moment de cotitura pentru securitatea nucleară şi neproliferarea nucleară, precum şi în relatiile americano-ruse”. Obama a spus că acordul include reduceri importante ale arsenalelor nucleare, reduce aproape la jumatate numarul vehiculelor ce le pot transporta şi include măsuri cuprinzătoare de verificare, care permit să întărească încrederea reciprocă. Cei doi presedinti au vorbit, la conferinta lor de presă comună şi despre nevoia impunerii de noi sacţiuni regimului de la Teheran.
Pe de alta parte, Kremlinul a dat publicitatii o declaraţie în care avertizează asupra extinderii planurilor americane pentru un scut anti-rachetă în Europa, care, în opinia Kremlinului, ar putea pune în pericol noul acord Start. Potrivit declaraţiei, tratatul poate funcţiona numai dacă nu va exista o extindere cantitativă şi calitativă a sistemului defensiv american, dar nu precizează ce anume înseamnă acest lucru.
Moscova si autoritatile din regiunea separatista a Georgiei Osetia de Sud au semnat un acord prin care Rusia va opera timp de 49 de ani baza sa militara din regiune pentru, se spune în document, „a apara suveranitatea si integritatea teritoriala a Osetiei de Sud” si „pentru a contracara eventuale atacuri armate ale formatiunilor internationale teroriste”. Un acord similar Rusia a semnat in februarie si cu regimul din cealalta regiune separatista a Georgia, Abhazia.
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Radu Benea: Mulţumesc, Diana. Mai multe ştiri, analize şi comentarii găsiţi pe pagina noastră de Internet.
Aşadar, vineri, 9 aprilie a devenit cunoscut că jurnalistul independent de la Tiraspol Ernest Vardanean a fost arestat de către serviciile secrete transnistrene, fiind acuzat de spionaj şi înaltă trădare.
Fostul corespondent al filialei de la Tiraspol al agenţiei ruse de ştiri Novyi Reghion 2 riscă între 12 şi 20 ani de închisoare. Autorităţile nu au anunţat însă la modul foarte concret ce anume i se incriminează, dar au prelungit mandatul de arest pentru 60 de zile.
Jurnalistul Ernest Vardanean este cunoscut şi ca politolog, inclusiv prin atitudini critice, dar echilibrate faţă de autorităţile din Transnistria.
Vicepremierul moldovean Victor Osipov, responsabil de reglementarea transnistreană a făcut apel la eliberarea jurnalistului care, potrivit lui, a fost acceptat recent în calitate de colaborator al unei importante organizaţii internaţionale. Osipov nu a precizat despre ce organizaţie intermanţională este vorba, dar surse demne de încredere spun că este vorba despre reprezentanţa Federaţiei Ruse la Organizaţia Naţiunilor Unite din New-York.
Jurnalistul Ernest Vardanean a fost arestat în seara zilei de miercuri, 7 aprilie, din faţa blocului în care locuieşte, ne-a spus soţia sa, Irina, care zice că era de faţă:
„Ne apropiam de blocul nostru, la scară ne aştepta un grup de persoane îmbcăcate în civil, care s-au prezentat ca fiind de la ministerul securităţii „mgb” şi l-au urcat imediat în maşină. Cu mine au rămas patru persoane care mi-au arătat un mandat de pecheziţie a apartamentului nostru, au urcat cu mine, după care trei ore şi mai bine a durat percheziţia”.
Irina spune că de atunci nu a putut să-şi vadă soţul. Lui i s-a dat un avocat din oficiu, de la care a aflat că este acuzat de înaltă trădare, care se pedepseşte cu detenţie de la 12 până la 20 de ani. Soţia jurnalistului spune că i se refuză accesul la orice altă informaţie, inclusiv despre acuzaţiile concrete aduse lui Ernest Vardanean.
Am sunat la serviciul de presă al ministerului securităţii de la Tiraspol, unde nu am reuşit însă să obţinem alte detalii.
„Nu putem să vă oferim deocamdată nici un comentariu. Toate întrebările, toate precizările legate de acest eveniment vi le poate oferi numai judecătorul”, ne-a declarat reprezentantul mgb-ului transnistrean.
Jurnalistul şi politologul Ernest Vardanean este bine cunoscut pe ambele maluri ale Nistrului şi mai ales pentru stilul său echilibrat şi nepărtinitor. El a participat alături de alţi jurnalişti din Transnistria în proiecte ale unor ong-uri din Moldova menite să apropie cele două maluri ale Nistrului. Colegi de breaslă, ong-şti care l-au cunoscut se arată şocaţi de arestarea sa.
Ion Manole: „Pedepsind pe cineva foarte bun, cred că se dă în felul acesta un semnal foarte clar pentru cei care doresc să activeze în cadrul organizaţiilor neguvernamentale. Deci, eu aş vedea mai mult un atac sau un pericol împotriva celor care îşi desfăşoară activităţile în cadrul organizaţiilor neguvernamentale”.
Cazul lui Ernest Vardanean a intrat şi în vizorul Misiunii OSCE de la Chişinău. Şeful biroului pentru reintegrare al guvernului, Ion Stăvilă, ne-a declarat că Chişinăul a solicitat şi implicarea celorlalţi mediatori şi observatori în relementarea transnisterană.
Ion Stăvilă: „Nouă ni se pare că acest caz al lui Ernest Vardanean este unul ieşit din comun. Reţinerea lui abuzivă este un caz ieşit din comun, care poate fi tratat ca un act de intimidare a jurnaliştilor din regiunea transnistreană, de îngrădire a dreptului la exprimare liberă şi o îngrădire a libertăţilor fundamentale ale omului”.
Chişinăul pledează pentru eliberarea imediată şi necondiţionată a jurnalistului Ernest Vardanean, ne-a mai decarat Ion Stăvilă.
Grigori Volovoi: „Colaboratorii securităţii şi în general a structurilor de forţă din Transnistria tot timpul au fost foarte sensibili faţă de mass-media. Acest lucru se observă foarte bine în contextul fricii pe care autorităţile Transnistriei o au faţă de aşa-numitele revoluţii colorate. Eu tot timpul le-am spus mai marilor zilei alaţi la putere, de la noi, fraza înaripată a lui Vladimir Ilici Lenin, pe care toţi îl iubesc şi-l stimează la propriu sau la figurat. Statul e puternic prin conştiinţa maselor. Dacă voi nu aveţi încredere în propriul vostru popor, atunci acest popor mai devreme sau mai târziu n-o să creadă în voi”.
Iată de ce, mai spune Grigori Volovoi, presiunile asupra presei ar fi de fapt semne ale slăbiciunii puterii.
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Polonia este în doliu după prăbuşirea avionului prezidenţial lângă Smolensk, Federaţia Rusă. Mii de oameni continuă să vină şi să depună flori şi lumânări în faţa reşedinţei prezidenţiale din Varşovia.
Preşedintele Lech Kaczynsky şi demnitarii polonezi efectuau o călătorie privată pentru a se reculege în pădurea de la Katyn, unde în urmă cu 70 de ani, sovieticii au ucis mii de ofițeri polonezi din ordinul lui Stalin.
Lech Walesa, fostul președinte al Poloniei şi lider al sindicatului Solidaritatea a calificat accidentul drept „o tragedie de neimaginat... astăzi elita poloneză a pierit în timp ce se ducea să depună omagiul celor uciși” în 1940, a spus Walesa.
Bronislav Komarovskiy, speakerul Seim-ului, cel care a preluat funcţia de preşedinte a lansat un apel la unitate către conaţionalii săi.
Lideri mondiali au exprimat condoleanţe Poloniei. Preşedintele Statelor Unite Barak Obama a spus că moartea prşedintelui Kaczynsky este „o pierdere uriaşă” pentru Polonia, menţionând că Lech Kaczynsky a avut o viaţă dedicată afirmării valorilor democraţiei şi a demnităţii umane.
Premierul britanic Gordon Brown a spus că este şocat şi întristat de moartea lui Lech Kaczynsky. Condoleanţe au exprimat şi liderii Franţei, Germaniei, Italiei, Secretarul Genral al ONU Ban Ki-moon, conducerea UE, Papa de la Roma Benedict XVI. Deasupra reşedintei preşedintelui Cehiei, Vaclav Claus, a fost înălţat steagul Poloniei cu panglici negre în semn de doliu. În Lituania, Georgia şi alte state a fost anunţat doliu în memoria victimelor tragicului accident.
Corespondentul la Varşovia al serviciului rusesc al Europei Libere, Alexandr Lemeşevski transmite că la bordul avionului se aflau cel puţin doi candidaţi la funcţia de preşedinte al ţării în apropiatele alegeri – unul dintre ei fiind însuşi Lech Kaczynsky, care ar fi putut deveni principalul oponent al cadidatului din partea formaţiunii de guvernământ „Platforma civică”, precum şi Jerzy Szmajdziński (Ежи Шмайдзинский), vicepreşedintele Seimului, fost ministru al apărării, candidat la funcţia de preşedinte din partea forţelor de stânga.
Printre decedaţi e şi Ryszard Kaczorowski, fost deţinut politic al lagărelor sovietice, veteran al războilui doi mondial în armata lui Sikorski, ultimul preşedinte al Poloniei în exil pe care îl ştie practic fiecare polonez. În 1990, după alegerea primului preşedinte democratic din istoria post-sovietică a Poloniei, Lech Walesa, el i-a transmis acestuia însemnele puterii prezidenţiale, scoase din ţară la începutul celui de al doilea război mondial. În ciuda vârstei înaintate, Kaczorowski continua să promoveze în lume interesele Poloniei, meritele sale fiind apreciate de regina Marii Britanii.
În urma accidentului, armata poloneză a fost practic decapitată. La bordul avionului se afla practic întreaga conducere a Forţelor Armate: şeful Statului Major, comandantul trupelor terestre şi a flotei militare maritime, în total şase generali.
S-a curmat şi viaţa guvernatorului Băncii Naţionale a Poloniei, ilustrul economist Slawomir Skrzypek. În mare, datorită poziţiei sale ferme Polonia este acum singura ţară din Europa, a cărei economie nu a scăzut, urmare a crizei economice globale.
Potrivit constituţiei polineze, interimatul funcţiei de preşedinte o asigură acum şeful camerei inferioare a Parlamentului, Bronislav Komorowski. După consultări cu toate partidele politice el trebuie să anunţe data alegerilor prezidenţiale.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
