Linkuri accesibilitate

Propunerea de a introduce religia în școli a înfierbîntat spiritele: se invocă confesiunea, conștiința sau Constituția - Copii, dascăli, clerici și mireni își dau cu părerea


Doamnelor şi domnilor, bine v-am găsit.

Recent, mitropolitul Moldovei Vladimir şi mitropolitul Basarabiei Petru au avut o întâlnire cu premierul Vlad Filat, la care au discutat despre predarea religiei în şcoală. Mitropolitul Moldovei susţine ideea organizării unui referendum, iar mitropolitul Basarabiei vrea să consulte în această problemă doar clericii. Aşadar, primele reacţii sunt contradictorii.

Religia este prezentă în orarele şcolare ale mai multor state din Uniunea Europeană, precum ar fi Germania, Italia, Franţa, Marea Britanie, sau vecina noastră, România. În Republica Moldova cursuri opţionale de religie au câteva şcoli, în special cele private. Este şi cazul liceului „Prometeu” din capitală, în curtea şcolii fiind înălţată şi o biserică.

Voce: „La biserică ascultăm rugăciunea şi ne rugăm împreună cu preotul.”

Voce: „Părintele Ioan, foarte bun profesor. Aş vrea ca şi în clasele mai mari ca să avem religia.”

Voce: „Trebuie să fie obligatoriu, deoarece religia este împăcarea şi liniştea sufletească.”

Voce: „Poate chiar până într-a 12-cea. Dacă nu ar fi religia, nu aveam noi să ştim ce a făcut Mântuitorul nostru, sau cele 10 porunci, sau Tatăl nostru.”

Voce: „Dumnezeu este sufletul fiecărui copil şi fiecărui om de pe pământ.”

Voce: „Religia este o dezvoltare a sufletului. Am învăţat acele 10 porunci ale lui Dumnezeu. Că noi trebuie să facem fapte bune. Să fim cu cei asemenea. Ne-a spus că trebuie să mergem la biserică. Consider că a fost bine că am învăţat religia până în clasa a patra.”

Voce: „Am învăţat cele 10 porunci. Am învăţat cum a zămislit Dumnezeu pe noi înşine. Despre importanţa religiei. Şi că religia este un lucru foarte important şi ne ajută de zi cu zi. Părinţii mei au rămas plăcut surprinşi că eu învăţ religia.”

Voce: „Părinţii mei mereu au aprobat religia. Noi suntem o familie care mereu credem. La fiecare sărbătoare se pregăteşte, pleacă la biserică.”

Voce: „Am aflat mai multe lucruri în legătură cu Dumnezeu şi am constatat, că este un obiect fără de care nu ar fi interesant şi nu am avea nişte cunoştinţe la o treaptă mai înaltă.”

Voce: „Foarte interesant. Adică te face să crezi în minuni, în diferite lucruri foarte frumoase. Şi chiar poate să te ajute în viaţă aceasta.”

Voce: „Chiar îmi place să învăţ despre acestea, deoarece, când se întâmplă ceva rău, crezi în Dumnezeu şi poate tot să se facă deja bine.”

Voce: „Religia este asemenea unui Paradis. Şi, intrând în acest Paradis, te simţi mereu în siguranţă. Şi ea este eternă, ea n-are sfârşit. Acestea sunt gândurile mele, după cunoştinţele mele, pe care mi le-au spus şi profesorii şi cunoscuţii, şi părinţii şi preoţii.”

Voce: „Religia este o cale spre bine. O cale spre mântuire.”

Voce: „Fără religie sufletul nostru nu ar exista. Şi noi nu am fi existat în lumea aceasta.”

Voce: „Cu religia oamenii sunt mai buni, dar fără religie oamenii sunt mai răi.”

Aurelian Silvestru
1 500 de copii sunt educaţi la liceul „Prometeu” din capitală cu dragoste de Dumnezeu, spune directorul Aurelian Silvestru. El susţine, că această disciplină nu urmăreşte îndoctrinarea religioasă a copiilor, ci buna creştere în plan spiritual, cu exemple din Biblie, din viaţa lui Iisus Hristos.

Aurelian Silvestru: „Religia a fost şi va rămâne întotdeauna una din primele necesităţi ale omului. Fără credinţă nu există un om cu verticalitate. Fără credinţă este foarte greu să facem educaţie, în genere. În liceul „Prometeu” noi predăm religia de la bun început, de când ne-am înfiinţat şi acest fapt ne-a ajutat să avem mereu absolvenţi, generaţii întregi de buni creştini şi buni cetăţeni ai Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dar nu s-au găsit părinţi, care să vă reproşeze?

Aurelian Silvestru: „Au fost copii de alte confesiuni, care, atunci când nu vroiau să asiste la orele de religie, ei stăteau cu învăţătoarea în clasă, nu mergeau la biserică. Sau se duceau la bibliotecă, erau supravegheaţi. Credinţa nu poate fi impusă cu forţa. Credinţa este o aspiraţie personală a fiecărei persoane.”

Europa Liberă: Dar ea vine din familie? Sau din şcoală?

Aurelian Silvestru: „În primul rând, din familie şi mai apoi continuă prin şcoală. Dar şcoala este responsabilă de educaţia omului şi atunci fără credinţa în Dumnezeu, fără aportul exemplelor din Biblie, este foarte greu să educi un om integru.”

Europa Liberă: Credeţi că e bine disciplina pentru clasele primare sau, în general, până în clasa a 12-cea?


Aurelian Silvestru: „Noi am încercat în clasele mari să facem lucrul ăsta. E mai greu. Copii deja sunt îndoctrinaţi un pic, ca să zic aşa, de cursurile materialiste, darwiniste, evoluţioniste şi de aceea e mai greu să vii cu argumente din Biblie, din Evanghelie. Dar pentru buna creştere, pentru educaţia copiilor, aceste cursuri sunt strict necesare în clasele primare.”

Europa Liberă: A fost greu să găsiţi dascăli, preoţi?

Aurelian Silvestru: „Trei dintre preoţii, care predau la noi în şcoală sunt însuşi părinţi ai unor copii care învaţă la noi, în liceul „Prometeu”. De fiecare dată ei au ştiut, cum să vină în faţa copiilor, cum să-i conducă cu paşi siguri spre lumină. Nu sunt amator în privinţa asta, ca să aduc pe cineva întâmplător ca să predea cuvântul Domnului. Am luat preoţi de credinţă ortodoxă şi n-am dat greş.”

Europa Liberă: Aveţi şi biserica şcolii. Trec deseori copii pragul locaşului sfânt?

Aurelian Silvestru: „Deci, în fiecare dimineaţă, când copiii vin la şcoală, primul lucru pe care-l aud sunt clopotele bisericii, care îi îndeamnă să vină pe câteva minute să aprindă o lumânare în biserică şi să-şi rostească rugăciunea de dimineaţă, împreună cu părintele Ioan Cosoi, care zilmic este cel care-i îndeamnă spre asta.”

Europa Liberă: Dar, până la urmă, trebuie să fie o disciplină opţională?

Aurelian Silvestru: „Este o disciplină opţională, dar ea trebuie să figureze în orar. Trebuie să fie făcută organizat. Fără note, pentru că nu poţi pune note pentru credinţă. Cineva să primească 10 şi cineva doi. Este o disciplină necesară, dar vă spun, cu un anumit specific, cu totul diferit de celelalte disciplini şcolare.”

Europa Liberă: Se discută, că trebuie supus unui referendum a studia sau a nu studia religia în şcoală.

Aurelian Silvestru: „Ceea ce ţine de educaţie trebuie să discute specialiştii din învăţământ. Dar să faci acum referendum, pentru ca să introduci sau nu religia în şcoală, este o aberaţie, pe care nu cred, că Ministerul Educaţiei şi-o poate permite. E nevoie Ministerul să se pronunţe, dar pe baza cercetărilor şi pe baza părerilor specialiştilor în cauză.”

------------

Gheorghe Sârbu este un fermier de prin părţile Hânceştilor, care nu se opune orelor de religie, dar el consideră că transformarea religiei în şcoli într-o disciplină opţională ar fi un avans în direcţia unei ţări, în care separaţia dintre stat şi biserică merită să fie clar demarcată.

Gheorghe Sârbu: „Probabil că copiii să poată să fie mai aproape de Dumnezeu, care este Tatăl nostru ar trebui predată. Dar dacă noi vorbim despre drepturile omului, la modul general, şi despre Constituţia noastră, în mod particular, atunci noi încălcăm şi acest drept al omului, care este, în mod general, şi Constituţia. Dacă se vorbeşte despre un referendum, deşi sunt un creştin ortodox şi un bun creştin, dar nu vreau ca să încalc legea. Fiindcă bugetul statului este format de toţi cei care sunt cetăţeni ai Republicii Moldova. Şi de cel, care este baptist şi de cel, care este subotnic de ziua a şaptea, şi cel, care este martorul lui Iehova şi alţii. Noi folosim banii dânşilor pentru a face un referendum naţional. Noi ştim că din bugetul statului s-au făcut donaţii la reparaţia mănăstirilor. Şi nu ştiu, dacă asta este creştineşte, fiindcă, din nou amintesc, că dacă, spre exemplu, un procent din bugetul acesta este format de către religioşii altor confesii, deci normal ar fi ca noi creştinii ortodocşi să le dăm părticica lor. Dacă noi luăm, spre exemplu cinci milioane ca să reparăm mănăstirea, dar Dumneavostră vă dăm câte un 10 mii din bugetul statului. Să vadă toţi, că toţi îs egali înaintea Constituţiei şi înaintea legii.”

Europa Liberă: Dar, de fapt, cine trebuie să decidă? Părintele? Copilul? Şi de unde începe această educaţie? Din familie? Şi biserica are această menire.

Gheorghe Sârbu: „Preoţii noştri, nu vreau poate să generalizez, însă la marea lor majoritate sunt de o pregătire foarte precară şi chiar foarte slabă. Şi, deci, dacă v-aş întreba pe Dumneavoastră cine astăzi are grija turmei? Nimeni.”

Europa Liberă: La Hânceşti, nemijlocit, în satul de baştină, în Oneşti, sunt oameni, care aparţin mai multor confesiuni.

Gheorghe Sârbu: „Da. Sunt mai mulţi şi, probabil, acesta poate fi un conflict de interese, din simplul motiv, că oamenii probabil ar fi de acord să se preda religia la modul general. Despre dragostea faţă de Dumnezeu.”

Europa Liberă: Pentru că Dumnezeu e unul pentru toţi.

Gheorghe Sârbu
: „Dragostea faţă de aproapele nostru. Poate să fie ceva facultativ, dar nicidecum nu poţi să impui lucrul acesta, că numai ortodoxia. Este un motiv, că atunci trebuie toţi să fim ortodocşi. În caz contrar are să fie conflict. Pe de o parte. Pe de alta biserica noastră se supune Patriarhiei de la Moscova. Eu, de pildă, sunt creştin ortodox, de rit vechi şi aparţin la Mitropolia Basarabiei. Şi, bineînţeles, că copiii mei niciodată n-am să accept ca să i se preda de un preot, care propagă dragostea faţă de Patriarhia rusă. Eu lucru acesta n-am să-l accept niciodată. Nu ştiu de ce, dar sînt de părere, că dânşii o să propage mai mult dragostea faţă de Rusia, faţă de Patriarhia din Rusia, decât dragostea faţă de Dumnezeu. Fiindcă la noi, de multe ori, lumea care frecventează mai des biserica, ei mai mult cred în preot, sau în popa decât în Dumnezeu. Deci, el crede, că dacă sărută sutana preotului i se iartă toate păcatele, ceea ce este un lucru foarte eronat şi o greşeală foarte mare. Eu urmăresc conduita chiar a creştinilor. Şi nu prea văd, ca dânşii să facă fapte bune. Adică în sensul să îngrijească de un bătrân neputicios, să îngrijească de un om nevoiaş. Dar rugăciunea fără fapte este oarbă.”

---------------

O opinie la fel de rezervată o are şi deputatul liberal-democrat Valeriu Ghileţchi. Cel care opt ani a activat în funcţia de episcop al Uniunii bisericilor creştin evanghelice baptiste din Moldova, iar acum este preşedinte al Federaţiei baptiste europene.

Valeriu Ghilețchi
Valeriu Ghileţchi
: „Personal, aş opta pentru studierea Bibliei în şcoală, deoarece Biblia este cea, care uneşte reprezentanţii tuturor confesiunilor religioase din Republica Moldova. Dacă s-ar elabora un program de studiere a Bibliei, asta n-ar duce la învrăjbire. E ceva ce împărtăşim cu toţii în comun. Dar dacă, totuşi, se va merge pe calea introducerii religiei în şcoală...”

Europa Liberă: Dar pînă la introducere, am înţeles, că ar putea fi convocat chiar un referendum.

Valeriu Ghileţchi: „Este iniţiativa Mitropoliei Moldovei. Dar în asemenea probleme, din practica europeană, nu pot fi iniţiate asemenea referendumuri. Deoarece ele ţin de libertatea religioasă. Şi atunci, când iniţiezi un referendum, care poate atenta la libertatea religioasă, el nu poate fi aplicat, pur şi simplu. Pentru că, dacă ar fi întrebată majoritatea astăzi, sunt pentru înregistrarea altor biserici, răspunsul nu este greu de prevăzut. De aceea, când vorbim despre libertatea religioasă, sunt norme, sunt standarde internaţionale europene, la care noi suntem obligaţi să ne conformăm. Deci, din acest punct de vedere, nu văd cum ar putea fi iniţiat un referendum.

Acum, legat de introducerea din nou a religiei în şcoală. S-ar putea merge la o variantă de compromis. O variantă ar fi să găsim un consens, aşa cum am spus, să iniţiem un program de predare a Bibliei în şcoală. Dacă această variantă n-ar merge, o altă variantă ar fi, cea pe care o avem în România, în care li se permite tuturor cultelor înregistrate în ţară să predea, în baza cererii părinţilor. Şi este o normă europeană, este o normă, care respectă standardele internaţionale.”

Europa Liberă: Ce se întâmplă în familia, unde părintele insistă asupra unei opinii şi copilul are o altă poziţie?


Valeriu Ghileţchi: „Tocmai de aceea spuneam, că eu am rezerve faţă de această iniţiativă. Personal, aş prefera ca educaţia religioasă să se facă în familie şi în biserică. Ori, în şcoală să se predea materiile, care ţin de educaţia copilului, de cunoştinţele pe care trebuie să le obţină în şcoală. Educaţia religioasă în şcoală pe de o parte arată şi slăbiciunea bisericii şi a familiei, care nu se isprăveşte cu educarea religioasă a copilului. Pentru că dacă nu-l educi acasă, şcoala nu ţi-l educă mai bine. Dacă copilul acasă nu vede credinţă în Dumnezeu, nu-i va da şcoala credinţă în Dumnezeu. Rolul acesta de a oferi credinţă, de a-i da o educaţie moral-spirituală, o educaţie religioasă porneşte din familie şi apoi continuă în biserică.

Când omul are probleme spirituale, el nu vine la şcoală, el nu vine la o altă instituţie a statului, ci merge la biserică, merge şi se adresează lui Dumnezeu, prin rugăciune, prin cuvântul lui Dumnezeu. Din acest punct de vedere, repet, eu am rezerve faţă de această iniţiativă. Dar dacă, totuşi, ea va fi aplicată, consider că trebuie să ţină neapărat cont de opinia altor culte religioase. Şi am făcut referinţă la modelul din România, unde toate cultele în egală măsură au acces în şcoală, în baza cererii părinţilor. Dacă în familie va fi o neînţelegere, e regretabil, dar până la urmă va trebui să ia familia, părinţii să ia o decizie, să depună o cerere la şcoală şi ei să decidă, în ce clasă copilul lor urmează să studieze această materie de religie.”

Europa Liberă: Să luăm concret familia Dumneavoastră. Dacă ar trebui copilul să studieze această oră de religie, ce reacţie aţi avea?


Valeriu Ghileţchi
: „Eu personal şi copilul n-aş fi împotrivă ca el să meargă într-o clasă, unde se va preda Biblia, cuvântul lui Dumnezeu.”

Europa Liberă: Şi dacă nu e Biblia, dar e ora de religie creştin ortodoxă?

Valeriu Ghileţchi
: „Nu cred că aşa ceva va fi impus. Adică, avem asigurări din partea domnului prim-ministru, cât şi în baza normelor internaţionale. Ca şi părinte, eu am dreptul în cazul acesta să depun o cerere, ca să-mi eliberez copilul de ora de religie. Nimeni nu poate, în mod obligatoriu, împotriva voinţei mele ca şi părinte, împotriva voinţei copilului să i se predea această oră de religie.”

Europa Liberă: Dar se zice, că ar putea fi oră facultativă.


Valeriu Ghileţchi: „Cu atât mai mult, dacă este facultativă. Deci ea nu este obligatorie, nu este imperativă. Şi iarăşi se va ţine cont de doleanţa părinţilor şi doleanţa copiilor. Nu este clar la ora actuală până la ce clasă va fi predată religia, clasele primare, clasele gimnaziale, toate cele 12 clase liceale. Nu cunoaştem, care va fi programul. Pentru că şi aici este foarte important, cum va fi format acest grup de lucru. Pe ce cale se va merge? Urmează să se facă mai multe consultări. Am asigurări din partea primului ministru, că vor fi consultate şi celelalte culte din Republica Moldova şi în baza acestor consultări, se vor lua decizii privind formarea grupului de lucru, elaborarea programului de predare a religiei.”

Europa Liberă: Dacă va fi disciplină, trebuie să fie şi cărţi, manuale.

Valeriu Ghileţchi: „Trebuie să fie şi manuale. Prin urmare, e nevoie de acest grup de lucru, care să lucreze asupra unui manual. Dar şi aici e o întrebare: cine va suporta cheltuielile? Cine va plăti profesorii?”

Europa Liberă: Dacă statul e separat de biserică.

Valeriu Ghileţchi
: „Dar dacă biserica e separată de stat, iarăşi vor plăti confesiunile religioase, din moment ce se va merge pe varianta confesională. Dacă se va merge pe variantă neutră, pe un consens naţional, atunci poate fi plătit din bugetul statului. Dar dacă se merge pe variantă confesională, fiecare confesiune are dreptul să predea, înseamnă că şi finanţarea trebuie să fie decisă într-un fel, fie finanţează confesiunile sau tot statul va finanţa. Dar, din nou, pentru mine este important, ca şi reprezentant al unei minorităţi religioase, reprezentant al comunităţii evanghelice, ca să nu fie discriminat nimeni. Toţi să fie în condiţii egale, pentru că aşa cere Constituţia, aşa cer normele internaţionale. Toţi avem drepturi egale în ceea ce priveşte libertatea religioasă, inclusiv predarea religiei în şcoală.”

------------------

Suntem pentru organizarea unui referendum referitor la predarea religiei în şcoală. În satele în care se predă religia sunt mai puţine crime comise, a declarat pentru Europa Liberă Înalt Prea Sfinţitul Vladimir, mitropolitul Chişinăului şi întregii Moldove.

IPS Vladimir: „Fiind ţară ortodoxă, ar fi bine ca obligatoriu să fie predate bazele ortodoxiei în fiecare şcoală.”

Europa Liberă: Se zice, că Dumnezeu ne-a lăsat liberi şi să alegem liber.

Mitropolitul Vladimr
ÎPS Vladimir
: „Dumnezeu ne-a lăsat liberi, noi suntem liberi, dar pentru această libertate noi o să dăm răspuns în faţa Domnului şi depinde de părinţi, depinde de biserică, pe care cale o să îndrumăm ca să meargă aceşti copiii. Noi arătăm calea, aşa cum şi Dumnezeu ne-a arătat calea şi adevărul. De aceea şi noi suntem obligaţi să arătăm copiilor calea şi adevărul. Dar dacă dânşii doresc să meargă pe această cale, vor merge, nu doresc să meargă pe această cale, ei vor răspunde în faţa Domnului. Adesea îmi pun întrebarea: ce facem cu copiii cei care sunt din alte familii religioase. Nu suntem contra lor. În momentul când preotul sau învăţătorul pregătit vine în clasă să predea bazele ortodoxiei, în clasa paralelă poate să vină preotul lor sau pastorul lor să predea confesiunea de care ei aparţin.”

Europa Liberă: Cine vor fi profesorii de religie?


ÎPS Vladimir: „Profesorii de religie pot să fie şi preoţi şi laici. Înainte de a preda religia în şcoală, bazele ortodoxiei, o să fie instruiţi. O să pregătim şi un program special pentru predare şi o să pregătim şi manuale. De aceea şi pe lângă Academie noastră teologică, şi pe lângă seminarele noastre o să avem cursuri speciale, unde o să fie posibil să-i pregătim.”

Europa Liberă: Da cine o să plătească profesorii de religie?


ÎPS Vladimir
: „Dacă o să fie predarea religiei obligatorie, atunci e clar, că o să se implice şi statul.”

Europa Liberă: Dar atunci nu se încalcă libertatea religiei?

ÎPS Vladimir
: „Dar de ce se încalcă? Dacă statul face o jertfă pentru învăţători, de ce se încalcă? Iată de pildă, noi acuma predăm în unele şcoli religia şi nu spune nimeni că se încalcă ceva. Numai avem mulţumiri.”

Europa Liberă: Credeţi, că referendumul ar fi un plebiscit obligatoriu? Sau, totuşi, ar trebui specialiştii să se dea cu părerea şi să ia o decizie referitor la studierea religiei în şcoală?

ÎPS Vladimir: „Chiar m-am adresat şi către preşedintele interimar al Republicii Moldova, domnul Ghimpu, şi către domnul Vlad Filat ne-am adresat, şi către Ministerul Învăţământului ne-am adresat, ca totuşi să fie predată religia în şcoală, bazele ortodoxiei. Clar că domniile sale vorbesc acest limbaj, care vorbesc şi în toată Europa. Că, practic, nu e posibil numai ortodoxia să fie predată şi mai mult nimic. La ce noi răspundem: că fiind ţară ortodoxă, noi putem să-i ajutăm pe actualii conducători ai statului. De ce la toate alegerile omul are dreptul să-şi expună părerile sale, pe cine doreşte să aleagă, dar când merge vorba despre religie, creştinii noştri, cetăţenii noştri nu au voie? De aceea, eu cred, că totuşi ar fi bine să petrecem acest referendum. Să vedem, câte procente noi avem de ortodocşi în ţara noastră.”

Europa Liberă: Se zice că 93 la sută.

ÎPS Vladimir
: „Se zice. Unii vorbesc de 70, 80, 90, 93. Noi ne bucurăm de această cifră, dar nu putem să spunem că sunt 93. Unii, pur şi simplu, au fost botezaţi în copilărie. Au trecut timpurile, poate o dată în 10 ani s-a împărtăşit şi el spune deja că este creştin ortodox. Da, el a primit această binecuvântare în viaţă ca să fie ortodox. Dar el nu respectă toate legile bisericeşti.”

Europa Liberă: Dar poate e vina bisericii.


ÎPS Vladimir: „Vina bisericii care poate să fie? Iată, iarăşi ne întoarcem la predarea religiei în şcoală. Poate dintr-o sută nu toţi o sută vor merge. Poate 80, poate 70, dar deja ar fi un pas înainte.”

Europa Liberă: Va trebui şi un manual.

ÎPS Vladimir
: „Manuale deja sunt pregătite. Programul avem pregătit. Dar să vedem, dacă totuşi o să fie obligatoriu predarea religiei în şcoală, atunci noi poate schimbăm programul acela. Dar programele deja sunt.”

------------

Leonid Bujor
Spuneam, că recent premierul Vlad Filat a declarat că din 1 septembrie copii ar putea studia religia, chiar dacă va fi un obiect, o disciplină opţională. Ministrul Educaţiei Leonid Bujor crede că 1 septembrie ar putea fi o dată pentru a se reuşi pregătirea noii discipline.

Leonid Bujor: „Ministerul pledează pentru introducerea religiei în instituţiile de învăţământ ca disciplină opţională.”

Europa Liberă: De când? De la 1 septembrie?


Leonid Bujor: „Vom face tot posibilul, ca să fie introdusă, începând cu 1 septembrie.”

Europa Liberă: Prin hotărâre de Guvern? Sau prin lege?


Leonid Bujor: „Domnul prim ministru Vlad Filat a făcut o declaraţie în acest sens şi ea va fi respectată.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG