Presa si editorialiştii ruşi au reacţionat pozitiv la semnarea noului tratat START, publicul s-a dovedit ceva mai şceptic. Iar analiştii politici cu care a stat de vorbă corespondentul Europei Libere la Moscova, Kevin O’Flynn, au ţinut să precizeze că este numai un pas spre faimoasa „relansare” a relaţiei bilaterale.
Moscovschi komsomolets crede că este o victorie diplomatică de amploare pentru preşedintele Medvedev şi confirmarea faptul că preşedintele Obama a primit, pe drept, premiul Nobel pentru pace.
Publicaţia de stat Rosiskaia gazeta este mai reţinută, apreciind mai mult faptul că noul tratat nu dezavantajează Rusia, nu vine în contradicţie cu interesele ei de securitate. „Este foarte important că tratatul cere clar ca armele nucleare să rămână pe teritoriul celor două ţări semnatare” – continua publicaţia de stat – „aşa că nu ne vom trezi cu rachete nucleare la graniţă”. Desigur, o trimitere la extinderea NATO şi planul american de a instala in Europa, inclusiv în imediata vecinătate a graniţelor ruseşti elemente ale unui scut antirachetă.
Publicaţia financiară Vedomosti crede că este vorba de ultimul acord de acest gen din perioada Războiului rece si notează că Rusia, oricum, nu are de făcut mari reduceri pentru că multe din rachetele strategice sunt atât de vechi că trebuiau oricum casate.
Pentru Dimitri Trenin de la centrul Carnegie din Moscova precum şi pentru Mihail Vinogradov, de la Fundaţia politică Petersburg, tratatul semnat ieri este important prin forţa sa simbolică.
Vinogradov crede că în acest moment sunt alte probleme de ordin economic sau politic mai importante în relaţiile dintre cele două ţări. Tratatul START este însă o victorie a diplomaţiei.
Feodor Lukyanov, redactor şef la „Rusia în afacerile globale”, aşteată şi el semne mai concrete ale relansării relaţiilor ruso-americane, de exemplu în probleme legate de Afganistan, Ucraina, Iran: ”şi în aceste probleme nu am impresia că s-a ajuns la un consens”, continuă Lukyanov, ”motiv pentru care privesc cu o doză de şcepticism efectele pe care le-ar putea avea tratatul START”.
Commentariile la articolele din presă sunt mult mai critice – cel putin cei care se arată interesanţi de subiectul dezarmării nucleare par să fie profund şceptici faţă de intenţiile Statelor Unite. O cititoare care semnează Elena scrie „armata s-a prăbuşit, reducem acum armele nucleare, ne-am vândut resursele naturale şi invitam armatele NATO la parada noastră militară de ziua Victoriei. Pe când o intervenţie directă ?” Iar Serghei crede că Statele Unite sunt interesate de semnarea acordului START numai pentru că aşa îşi pot dezvolta, în „linişte” scutul anti-rachetă.
Majoritatea analiştilor ţin însă să sublinieze că astfel de comentarii reprezintă o minoritate .
Moscovschi komsomolets crede că este o victorie diplomatică de amploare pentru preşedintele Medvedev şi confirmarea faptul că preşedintele Obama a primit, pe drept, premiul Nobel pentru pace.
Publicaţia de stat Rosiskaia gazeta este mai reţinută, apreciind mai mult faptul că noul tratat nu dezavantajează Rusia, nu vine în contradicţie cu interesele ei de securitate. „Este foarte important că tratatul cere clar ca armele nucleare să rămână pe teritoriul celor două ţări semnatare” – continua publicaţia de stat – „aşa că nu ne vom trezi cu rachete nucleare la graniţă”. Desigur, o trimitere la extinderea NATO şi planul american de a instala in Europa, inclusiv în imediata vecinătate a graniţelor ruseşti elemente ale unui scut antirachetă.
Publicaţia financiară Vedomosti crede că este vorba de ultimul acord de acest gen din perioada Războiului rece si notează că Rusia, oricum, nu are de făcut mari reduceri pentru că multe din rachetele strategice sunt atât de vechi că trebuiau oricum casate.
Pentru Dimitri Trenin de la centrul Carnegie din Moscova precum şi pentru Mihail Vinogradov, de la Fundaţia politică Petersburg, tratatul semnat ieri este important prin forţa sa simbolică.
Vinogradov crede că în acest moment sunt alte probleme de ordin economic sau politic mai importante în relaţiile dintre cele două ţări. Tratatul START este însă o victorie a diplomaţiei.
Feodor Lukyanov, redactor şef la „Rusia în afacerile globale”, aşteată şi el semne mai concrete ale relansării relaţiilor ruso-americane, de exemplu în probleme legate de Afganistan, Ucraina, Iran: ”şi în aceste probleme nu am impresia că s-a ajuns la un consens”, continuă Lukyanov, ”motiv pentru care privesc cu o doză de şcepticism efectele pe care le-ar putea avea tratatul START”.
Commentariile la articolele din presă sunt mult mai critice – cel putin cei care se arată interesanţi de subiectul dezarmării nucleare par să fie profund şceptici faţă de intenţiile Statelor Unite. O cititoare care semnează Elena scrie „armata s-a prăbuşit, reducem acum armele nucleare, ne-am vândut resursele naturale şi invitam armatele NATO la parada noastră militară de ziua Victoriei. Pe când o intervenţie directă ?” Iar Serghei crede că Statele Unite sunt interesate de semnarea acordului START numai pentru că aşa îşi pot dezvolta, în „linişte” scutul anti-rachetă.
Majoritatea analiştilor ţin însă să sublinieze că astfel de comentarii reprezintă o minoritate .
