Andrei Popov: „În primul rând nu este doar un exemplu pentru alte puteri nucleare. Este un exemplu şi pentru alte domenii, în care comunitatea internaţională reglementează problematica controlului armamentelor. Iată că s-a ajuns la un progres foarte important în ceea ce priveşte reducerea arsenalelor nucleare. SUA şi Rusia au convenit că în şapte ani de la ratificarea acestui important Tratat, vor reduce până la 1 550 de unităţi ogivele nucleare ale fiecărui stat.”
Europa Liberă: Dar să ne spuneţi despre impactul asupra Moldovei şi asupra regiunii.
Andrei Popov: „Noi nu avem, şi în regiune, nu avem arme nucleare. Dar există în regiunea noastră altă problemă, care tot ţine de controlul armamentelor, dar armamente convenţionale – tancuri, artilerie, elicoptere, avioane de atac. Toate aceste cinci tipuri de armamente cad sub incidenţa Tratatului cu privire la forţele convenţionale în Europa. Un document foarte mare. Deci acum am ajuns la un acord în problematica controlului armamentelor nucleare şi acest acord poate da un impuls pozitiv pentru reluarea discuţiilor în ceea ce priveşte controlul, regimul de control şi de reducere a armamentelor nenucleare, a armamentelor convenţionale.
Şi Moldova este afectată în mod direct de acest al doilea tip de armamente. Căci exista o legătură dintre ratificarea Tratatului adaptat despre armele convenţionale în Europa şi realizarea angajamentelor de la Istanbul cu privire la retragerea forţelor armate din Republica Moldova, anume din regiunea transnistreană. Angajament care n-a fost îndeplinit şi din cauza căruia mai multe state nu au ratificat noul document Cu privire la armele convenţionale în Europa, adaptat. Acum, odată ce SUA şi Rusia au căzut la un numitor comun în problematica armamentelor nucleare, se îmbunătăţeşte atmosfera pentru a relua discuţiile, îngheţate de vreo doi ani de zile, şi în ce priveşte armele convenţionale.
Şi aici există mai multe scenarii. Unele din ele bune pentru Moldova, altele ar putea fi mai puţin bune. Căci ar putea apărea ideea unor soluţii creative, şi există asemenea voci, cum să rupi condiţionalitatea dintre ratificarea Tratatului adaptat cu privire la forţele convenţionale în Europa şi angajamentele de la Istanbul. Ori, Moldova trebuie să manevreze foarte abil, să urmărească discuţiile şi să le influenţeze acolo unde poate, pentru a nu permite afectarea în direcţie negativă a intereselor sale. Căci noi, ca un stat neutru, avem un angajament, care prevede, că nu pot staţiona forţe militare străine pe teritoriul ţării, fără acordul statului gazdă.”
Europa Liberă: Din moment ce s-a pus capăt acestei îndepărtări între Statele Unite şi Federaţia Rusă, demonstrând avantajele cooperării, pentru Moldova beneficiile pot urma?
Andrei Popov: „Cred că Republica Moldova poate şi trebuie să beneficieze de la încălzirea raporturilor ruso-americane. Iată un alt element pozitiv, pe care vi-l aduc: ministrul de externe al Federaţiei Ruse a negat legătura între amplasarea elementelor de scut antirachetă în România şi interesele de securitate ale Federaţiei Ruse. Refuzând categoric speculaţiile existente la acest subiect. Spunând că nu afectează interesele de securitate a Federaţiei Ruse. Iată, într-o atmosferă pozitivă, determinată de acordul de a semna START II, se fac şi asemenea declaraţii pozitive, care dezamorsează tensiunile şi elimină speculaţiile pe acest subiect.
Dar pentru Republica Moldova în următoarele luni va fi foarte important să urmărim cu atenţie, cum evoluează discuţiile în problematica reluării consultărilor şi negocierilor cu privire la regimul de control al armamentelor convenţionale şi să ne asigurăm, că suntem parte în aceste discuţii şi că soluţiile pentru a debloca procesul, pentru a repune în vigoare tratatul vechi şi a merge înainte cu ratificarea Tratatului nou să nu însemne sacrificare intereselor Republicii Moldova.”
