Linkuri accesibilitate

R. Moldova și Uniunea Europeană în dezbatere la John Hopkins University


Vlad Spânu

Vlad Spânu

Vlad Spânu: Kalman Mizsei s-a axat pe trei puncte pe care UE le abordează în cadrul dialogului cu Moldova, acordul de asociere, cel de liber schimb și liberalizarea regimului de vize. S-au mai discutat problema transnistreană și pachetul de susținere financiară a Moldovei.


Republica Moldova şi Uniunea Europeană. O temă abordată ieri în mediul academic de la Washington. Kalman Miszei, reprezentantul special al Uniunii Europene în Republica Moldova a fost invitatul Departamentului de studii europene de la John Hopkins University. Amănunte despre această întâlnire şi unele teme ale discuţiei - într-un interviu cu Vlad Spânu, preşedintele Fundaţiei Moldova din Washington
.

Vlad Spânu
: Cred că vizita dlui Miszei la Washington au avut, ca şi dăţile trecute, un singur scop – de a comunica cu partea americană şi de a încerca să coordoneze unele acţiuni pe segmentul Moldova. La nivel de societate civilă, scopul este de a avea un schimb de opinii şi de a căuta nişte soluţii într-un dialog cu diferiţi experţi privind anumite problematici din Republica Moldova, inclusiv cele legate de reformele democratice, problema transnistreană şi relaţia UE şi Moldova privind integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Europa Liberă: Ce importanţă ar avea asemenea discuţii cu reprezentanţi ai mediului universitar american?


Vlad Spânu
: Eu cred că este benefică şi pentru cei care se ocupă de Moldova la Washington, pentru a vedea care este poziţia UE sau a reprezentantului UE în Republica Moldova, care vine „de pe teren” cum s-ar spune, şi de a şti care sunt priorităţile UE faţă de Republica Moldova. Beneficiul pentru reprezentantul UE este să asculte ce cred experţii vizavi de anumite proiecte pe care le are UE în Moldova şi a vedea cât sunt ele de bine primite la Washington, şi a verifica dacă proiectele sunt pe calea cea dreaptă.

Europa Liberă: Dle Spânu, cum este văzută în general Republica Moldova în mediul universitar american, pornind de la întrebările care i-au fost adresate reprezentantului special al Uniunii Europene în Republica Moldova, Kalman Miszei?

Vlad Spânu: Întrebările au fost foarte diverse, chiar m-am mirat că lumea cunoaşte atât de multe detalii despre Republica Moldova, anume în sens politic, vizavi de relaţia dintre opoziţie şi guvernare, vizavi de relaţiile între partidele de la guvernare şi vizavi de relaţiile Moldovei cu statele vecine, UE, Rusia sau SUA. Asta m-a bucurat pentru că cinci ani în urmă, când Fundaţia „Moldova” şi-a început activitatea, erau foarte puţini care cunoaşteau lucrurile în detalii. Interesul a crescut dat fiind faptul că Republica Moldova a păşit pe o cale democratică. Societatea civilă din Moldova a demonstrat că este pornită pe calea reformelor şi este serioasă în ceea ce vrea să facă şi s-a apropiat nespus de mult faţă de valorile democratice din vest. Ne bucură pe toţi faptul că interesul a crescut aici, la Washington.

Europa Liberă: Putem vorbi despre o abordare optimistă, entuziastă a contextului în care se află Republica Moldova sau putem vorbi despre nişte accente mai critice, mai sceptice?


Vlad Spânu: În linii mari, americanii sunt oameni realişti care abordează problemele pragmatic, aşa că nu cred că putem vorbi despre romantism sau despre nişte proiecte irealizabile. Ei cunosc, în linii mari, situaţia care este în zonă şi sunt în aşteptare ca Moldova să-şi facă temele pe acasă în ceea ce priveşte reformele atât politice cât şi în domeniul judiciar şi în cel al atragerii businessului. În cazul acesta lucrurile sunt văzute corect din punct de vedere a unui expert.

Europa Liberă: Cadrul de discuţie într-un asemnea format, dle Spânu, presupune o deschidere mai largă pentru un diplomat. Aspecte mai indeite ale relaţiei UE-Republica Moldova în cele spuse de Kalman Mizsei la această întâlnire?

Vlad Spânu
: Kalman Mizsei s-a axat pe trei puncte pe care UE le abordează în cadrul dialogului cu Moldova. Primul este acordul de asociere, al doilea este acordul de liber schimb, care se mai numeşte şi aprofundat, şi al treilea este liberalizarea regimului de vize. Din punctul acesta de vedere s-a vorbit despre poziţia UE, dar şi perspectiva din punctul de vedere a unui diplomat dar şi a unui expert care cunoaşte lucrurile din interior. Nu a fost un dialog pur diplomatic dar a fost şi un amestec de dialog academic şi diplomatic.

S-a mai discutat şi despre problema transnistreană pentru că este unul din punctele importante din portofoliul lui Kalman Miszei pentru Republica Moldova. Aici s-a discutat că UE a căzut de acord ca din asistenţa care vine pentru Republica Moldova, 15 la sută să fie pentru reformele din Transnistria. S-a discutat despre menţinerea formatului „5+2” unde trebuie să fie negociate punctele cheie vizavi de soluţionarea conflictului. Al treilea set de probleme legat de Transnistria este angajarea societăţii civile de acolo. Până acum s-a făcut foarte puţin, nu s-a atras atenţia la încălcările dreptului omului de acolo.

O altă problemă pe care am evidenţiat-o a fost pachetul de susţinere financiară care a fost adoptat la Bruxelles, lucru foarte pozitiv pentru Republica Moldova, pe de o parte, şi pe de altă parte, îngrijorarea asupra faptului că Republica Moldova trebuie să se mobilizeze pentru a avea o capacitate instituţională pentru a absorbi aceşti bani într-un termen rezonabil. Este important că aceşti bani să fie investiţi şi în întărirea capacităţii instituţionale ca aceste proiecte să fie, în primul rând, elaborate şi în al doilea rând, implementate.

Europa Liberă: Există, prin urmare, anumite temeri sau îngrijorări în legătură cu capacitatea Republicii Moldova de a absorbi aceşti bani, nu?

Vlad Spânu: Exact, este o sumă foarte mare pentru Republica Moldova, cred eu, şi din acest considerent Moldova nu are experienţa ca într-un termen scurt să absoarbă aşa o cantitate de bani. În acest sens este important ca asistenţa externă să fie îndreptată în consolidarea capacităţii instituţionale, ca aceşti bani să fie investiţi corect şi cu mare eficienţă şi să fim siguri că banii vor fi investiţi pentru beneficiile Republicii Moldova.
XS
SM
MD
LG