Linkuri accesibilitate

Efectul secundar al cacealmalei comuniste: tortura în masă din 7 - 8 aprilie


Victor Munteanu

Victor Munteanu

Victor Munteanu: „Din punctul meu de vedere, este puţin probabil să se facă justiţie, fără a clarifica ce s-a întâmplat, într-adevăr, pe 7 aprilie. Asta înseamnă o justiţie trunchiată, selectivă, cu ţapi ispăşitori. Evenimentele din 7 aprilie, contextul şi nu infracţiunile, îmi aminteşte foarte mult de mineriada din România. Uitaţi-vă, România este o ţară membră a Uniunii Europene. Autorii acestei mineriade, bănuiesc, că sunt în viaţă. Sunt multe semne şi degete, care arată spre anumiţi oameni, nimic, însă, nu se întâmplă.”

Europa Liberă: Adică, asta înseamnă, că factorul politic continuă să exercite presiuni asupra factorului juridic?

Victor Munteanu: „Indubitabil. Haideţi să ne amintim că pe 7 aprilie, în mod cert, a început ca o revoltă a celor nemulţumiţi de rezultatele alegerilor. Într-un mod foarte similar cu ceea ce s-a întâmplat în revoluţia oranj în Ucraina. În mod foarte similar cu ceea ce s-a întâmplat şi în Georgia. Pentru a nu se întâmpla, probabil, aşa ceva a fost nevoie de această mare cacealma. Ştiţi ce este cacealmaua? În jocul de cărţi este o mişcare mai mult psihologică, prin care încerci să-ţi convingi adversarul, că ai cărţi mai bune. Cărţile proaste, pe care le aveau comuniştii, erau că jumătate din populaţie în nici un caz nu vroiau să se conformeze cu rezultatele alegerilor. Mai mult: că fusese foarte multe semnale despre fraude. Fraude, care n-au fost în ziua alegerilor. Fraudarea a avut loc pe o perioadă de timp.”

Europa Liberă: Unii spun, că jinduita victorie a comuniştilor trebuia să acopere preţul urât, adică infracţiunile, adică comportamentul dur al poliţiştilor, care au avut dezlegare, mai cu seamă spre miezul nopţii. Acum sunt nevoiţi să se confrunte foştii guvernanţi cu aceste fapte puse pe televizor.

Victor Munteanu: „Dacă a fost o cacealma şi a fost să fie, comportamentul poliţiştilor le-a estompat pe toate restul. Ceea ce s-a întâmplat cu poliţia, masacrul, care se traduce în limbajul drepturilor omului ca tortură în masă, spre deosebire de tortura individuală, este complet altceva, este cea mai urâtă formă de tortură. Pentru partidul de guvernământ a fost nimic altceva decât efectul secundar. Ca la un medicament, pe care-l iei şi ţi se pare că ştii exact încotro mergi. Nu s-au aşteptat nici ei, nimeni nu s-a aşteptat la chestiunea asta. Ideea care a fost: mergeţi şi faceţi regulă. Ceea ce a făcut poliţia – s-a răzbunat. În mod evident a fost o acţiune de răzbunare. Asta ştie toată lumea. Asta se vedea cu ochiul liber. Nu trebuie să fii mare analist, să pricepi în tactici poşiţieneşti şi să înţelegi, nu că a fost o tactică greşită, a fost o tactică intenţionat greşită! Asta se vedea cu ochiul liber. Ei, dacă şi există nişte autori la această mare cacealma, cum am zis eu, atunci, cred, că au călcat în propria capcană, pe propria greblă. Infracţiune peste infracţiune, care se cheamă tortură şi tot ce ţine de tortură. Dacă a fost să fie o păcăleală, o înscenare toată povestea asta, autorii ei sunt oameni fără scrupule. Şi dacă aceşti autori au reuşit să escaladeze şi să ajungă în lumea bună politică este un lucru extrem de periculos pentru întreaga noastră societate.”

Europa Liberă: Este în stare societatea de azi, sau societatea de mîine, de peste cinci ani, să-i scoată la lumină, să le dea aprecieri, nu doar politice? Avem şanse, sau nu?

Victor Munteanu: „Avem şanse, doar dacă mergem în paralel cu ceea ce se cheamă reforma structurală, esenţială a justiţiei moldoveneşti. Justiţia moldovenească este profund bolnavă. Sau, cum spunea un judecător de la Curtea Europeană, Bonello, este patologic bolnavă. Justiţia moldovenească este patologic bolnavă. De incompetenţă, de simpatii politice, de oameni puşi tocmai pentru a răspunde unor interese politice, etc. Nu se poate face justiţie cu tipul de justiţie şi cu calitatea de justiţie, care o avem noi astăzi în Republica Moldova. Şi când vorbesc de justiţie, eu nu am în vedere doar corpul judecătoresc. Eu vorbesc de întregul sistem de efectuare a justiţiei, de urmărire penală, procuratură. Începând cu poliţia, de fapt. Ancheta penală, urmărirea penală, de justiţie. Este un complex de probleme, care, la momentul de faţă, pur şi simplu, din punctul meu de vedere, nu permite facerea de dreptate. Permite doar, posibil, identificarea câtorva ţapi ispăşitori.”

Europa Liberă: De unde trebuie să înceapă reforma? Din interiorul justiţiei? De la societatea civilă, care să exercite presiuni? Sau de sus, de la Parlament?

Victor Munteanu: „N-am să spun nimic original, dacă am să spun, că trebuie să înceapă pe toate trei căi simultan. Şi dacă ar fi să prioritizez, cred că trebuie să înceapă, totuşi, din interior. Sunt prea mulţi oameni în interiorul acestui sistem, care nu merită, numele nu merită, titlul, nu merită poziţiile, care le au. Care efectiv nu au nimic în comun cu justiţia. Şi acest lucru nu l-am spus eu. Sunt o sumedenie de rapoarte internaţionale, care vorbesc despre aceste probleme. Prea multă corupţie. Prea multă influenţă. E prea mult, vă rog să mă iertaţi, analafabetism juridic acolo. Uitaţi-vă la calitatea încheierilor, hotărârilor emise. Încercaţi să citiţi şi dincolo de greşeli de clasa a doua, a treia, elementare, gramaticale, indiferent în ce limbă sunt scrise, ca şi conţinut sunt strigătoare la cer. Societatea civilă, la rândul ei, trebuie să fie coerentă în ceea ce priveşte monitorizarea şi profesionistă în ceea ce priveşte comentarea. Societatea civilă tot trebuie să crească în sensul ăsta. Iar politicienii, vorba ceea: lăsaţi cezarului, ce e a cezarului. Este imposibil să se întâmple o reformă coerentă şi o reformă complexă, fără o filozofie a acestei reforme şi fără voinţă politică adecvată. Nu avem, cred, că nici timp, iarăşi începem o campanie electorală. Nu avem nici voinţă politică consolidată pentru o reformă care ia foarte mult timp. Şi nu în ultimul rând: nici o reformă în justiţie nu se poate întâmpla fără o evaluare foarte clară a necesităţilor în ceea ce priveşte resursele umane şi resursele financiare. Nu poţi face reforma cu doi lei a unui sistem.”
XS
SM
MD
LG