Premierul Vlad Filat le-a spus primarilor că are de gînd să descentralizeze finanţele publice pînă la finele acestui an, descentralizare care se află pe agenda publică de mai multă vreme. Prim-ministrul a făcut declaraţia în cadrul unei şedinţe cu primarii pe care i-a convocat la guvern pentru a-i consulta într-un nou proiect de descentralizare în administraţia publică locală. Numai că edilii locali i-au cerut socoteală pentru altă problemă.
Mai mulţi primari sosiţi astăzi la Guvern pentru a discuta cu premierul despre descentralizare s-au declarat extrem de nemulţumiţi de o hotărîre de guvern aprobată la finele lunii trecute, care i-ar obliga, spun primarii, să efectueze mai multe reduceri de personal.
Nina Costiuc, edilul de la Budeşti, localitate din componenţa municipiului Chişinău: „La sfîrşitul anului, am făcut nişte licitaţii, slavă Domnului că s-au găsit nebuni care să cumpere pe timp de criză pămînt. Prin decizia Consiliului comunal am hotărît să menţinem pe contract de muncă cîţiva specialişti – un arhitect, un inginer pe reţele inginereşti, fiincă trebuie un responsabil de canalizare, apă, atragerea proiectelor, investiţii... ca să avem cu cine lucra. Nici un inginer n-am dreptul să-l plătesc? ce, o să moară statul pentru 1500 de lei?”
Şi primarul de la Moleşti, Ialoveni, Mihai Catan, spune că această directivă guvernamentală nu are nimic în comun cu obiectivul declarat al executivului de a da mai multă autonomie autorităţilor locale: „Dacă respect ceea ce ne cereţi voi, trebuie să reduc şase persoane. Ar trebui să închid total o grădiniţă, să închid toate cercurile extraşcolare din şcoli. Mai rămâne să reduc primarul, secretarul şi contabilul ca să intru în această sumă pe care trebuie să o economisesc. Dacă asta nu-i încălcare de lege, atunci citiţi legea administraţiei publice locale, articolul 14, unde scrie cam aşa – între autorităţile de gradul I şi II nu există relaţii de subordonare. În concluzie, ori lucrăm în continuare autoritar, ori facem descentralizare, ceea despre ce noi vorbim acum.”
Premierul care la începutul şedinţei le promitea primarilor că va face totul ce-i stă în puteri ca să dea pînă la finele anului o autonomie financiară reală autorităţilor locale, s-a văzut nevoit să-l cheme să răspundă nemulţumirilor formulate de edili pe ministrul finanţelor.
Iată replica lui Veaceslav Negruţă. „Ştiu că este o măsură care doare, dar aceasta va aduce efecte în timpul cel mai apropiat. Rezerve sunt şi dumneavoastră nu puteţi să nu recunoaşteţi asta. Dacă nu se aplica acest regim de economie, puteam să ne pomenim doar cu promisiuni şi nici un ban pentru a acoperi aceste promisiuni.”
Răspunsul ministrului Negruţă nu i-a mulţumit pe edilii locali. Pe finalul consultărilor, ei au semnat un apel de dezaprobare a măsurii pe care l-au adresat în scris executivului. Apel care nu l-a determinat însă pe ministrul finanţelor să renunţe la restricţie.
Din nou Veaceslav Negruţă: „Hotărîrea este cu caracter recomandabil, dar ea trebuie executată, pentru că bani nu sunt, dar solicitări sunt.”
Expertul de la IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu este de părere că această măsură luată de guvernul Filat categoric nu se înscrie în eforturile de extindere a bazelor autonomiei locale: „Dacă ne uităm cu atenţie la carta europeană pentru autonomie locală vom citi în articolul 5 că autoritățile locale trebuie să aibă dreptul de a-şi angaja personal în corespundere cu necesităţi şi scopurile pentru care au fost alese. Ministerul Finanţelor atentează astfel la autonomia funcţională a puterilor locale. Nu este primul Minister al Finanţelor care calcă pe această greblă. Toate guvernele anterioare au făcut acelaşi lucru – raţionalizare prin restricţionarea drepturilor autorităţilor locale. Dacă mergem pe ideea de a extinde sfera de competenţe şi autonomie locală trebuie să renunţăm la asemena ordine care intimidează puterea locală şi o pune în dependenţă de cea centrală.”
Vom aminti că în urmă cu patru ani, autorităţile comuniste au adoptat un pachet din trei legi vizând descentralizarea la nivel de autorităţi publice locale, dar autonomia locală a rămas mai degrabă un deziderat teoretic din cauza respingerii legii cu privire la finanţele publice locale care urma să confere în primul rând autonomie financiară primăriilor. Primarii se plîng că au prea multe competenţe pe hîrtie, dar nefuncţionale din cauza neacoperirii financiare.
Mai mulţi primari sosiţi astăzi la Guvern pentru a discuta cu premierul despre descentralizare s-au declarat extrem de nemulţumiţi de o hotărîre de guvern aprobată la finele lunii trecute, care i-ar obliga, spun primarii, să efectueze mai multe reduceri de personal.
Nina Costiuc, edilul de la Budeşti, localitate din componenţa municipiului Chişinău: „La sfîrşitul anului, am făcut nişte licitaţii, slavă Domnului că s-au găsit nebuni care să cumpere pe timp de criză pămînt. Prin decizia Consiliului comunal am hotărît să menţinem pe contract de muncă cîţiva specialişti – un arhitect, un inginer pe reţele inginereşti, fiincă trebuie un responsabil de canalizare, apă, atragerea proiectelor, investiţii... ca să avem cu cine lucra. Nici un inginer n-am dreptul să-l plătesc? ce, o să moară statul pentru 1500 de lei?”
Şi primarul de la Moleşti, Ialoveni, Mihai Catan, spune că această directivă guvernamentală nu are nimic în comun cu obiectivul declarat al executivului de a da mai multă autonomie autorităţilor locale: „Dacă respect ceea ce ne cereţi voi, trebuie să reduc şase persoane. Ar trebui să închid total o grădiniţă, să închid toate cercurile extraşcolare din şcoli. Mai rămâne să reduc primarul, secretarul şi contabilul ca să intru în această sumă pe care trebuie să o economisesc. Dacă asta nu-i încălcare de lege, atunci citiţi legea administraţiei publice locale, articolul 14, unde scrie cam aşa – între autorităţile de gradul I şi II nu există relaţii de subordonare. În concluzie, ori lucrăm în continuare autoritar, ori facem descentralizare, ceea despre ce noi vorbim acum.”
Premierul care la începutul şedinţei le promitea primarilor că va face totul ce-i stă în puteri ca să dea pînă la finele anului o autonomie financiară reală autorităţilor locale, s-a văzut nevoit să-l cheme să răspundă nemulţumirilor formulate de edili pe ministrul finanţelor.
Iată replica lui Veaceslav Negruţă. „Ştiu că este o măsură care doare, dar aceasta va aduce efecte în timpul cel mai apropiat. Rezerve sunt şi dumneavoastră nu puteţi să nu recunoaşteţi asta. Dacă nu se aplica acest regim de economie, puteam să ne pomenim doar cu promisiuni şi nici un ban pentru a acoperi aceste promisiuni.”
Răspunsul ministrului Negruţă nu i-a mulţumit pe edilii locali. Pe finalul consultărilor, ei au semnat un apel de dezaprobare a măsurii pe care l-au adresat în scris executivului. Apel care nu l-a determinat însă pe ministrul finanţelor să renunţe la restricţie.
Din nou Veaceslav Negruţă: „Hotărîrea este cu caracter recomandabil, dar ea trebuie executată, pentru că bani nu sunt, dar solicitări sunt.”
Expertul de la IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu este de părere că această măsură luată de guvernul Filat categoric nu se înscrie în eforturile de extindere a bazelor autonomiei locale: „Dacă ne uităm cu atenţie la carta europeană pentru autonomie locală vom citi în articolul 5 că autoritățile locale trebuie să aibă dreptul de a-şi angaja personal în corespundere cu necesităţi şi scopurile pentru care au fost alese. Ministerul Finanţelor atentează astfel la autonomia funcţională a puterilor locale. Nu este primul Minister al Finanţelor care calcă pe această greblă. Toate guvernele anterioare au făcut acelaşi lucru – raţionalizare prin restricţionarea drepturilor autorităţilor locale. Dacă mergem pe ideea de a extinde sfera de competenţe şi autonomie locală trebuie să renunţăm la asemena ordine care intimidează puterea locală şi o pune în dependenţă de cea centrală.”
Vom aminti că în urmă cu patru ani, autorităţile comuniste au adoptat un pachet din trei legi vizând descentralizarea la nivel de autorităţi publice locale, dar autonomia locală a rămas mai degrabă un deziderat teoretic din cauza respingerii legii cu privire la finanţele publice locale care urma să confere în primul rând autonomie financiară primăriilor. Primarii se plîng că au prea multe competenţe pe hîrtie, dar nefuncţionale din cauza neacoperirii financiare.
