Linkuri accesibilitate

Nevalorificarea deplină a poziției geografice, a solului și a resurselor umane


Valeriu Prohniţchi: „Moldova a suferit cea mai dramatică contracţie a forţei de muncă din zonă, pierzînd 840 mii de oameni în două decenii”


Raportul de stare a ţării pe anul 2009 realizat de Expert-Grup
constată că Moldova în comparaţie cu alte state aflate în tranziţie a făcut progrese economice modeste după obţinerea independenţei în 1991. În 2008, cînd PIB-ul RM a atins nivelul său maxim în perioada de tranziţie, ţara se situa tocmai pe poziţia a treia de la coada topului statelor CSI şi al ţărilor din Europa Centrală şi de Est. Ce spun experţii, de ce economia Moldovei se reface atît de lent?

Autorii raportului au ajuns la concluzia că R. Moldova nu a valorificat pe deplin resursele pentru dezvoltare dar si avantajele. Cum ar fi poziţia geografică la răspîntia dintre Est şi Vest care nu dă rezultate din cauza infrastructurii vamale şi de transport proaste. Solul fertil care constituie principala resursă a Moldovei este într-o continuă degradare şi nu este lucrat eficient, noteaza experţii.

Valeriu Prohniţchi, unul dintre autorii raportului, susţine că cele mai valoroase sînt totusi resursele umane, care degradeaza insa din cauza migratiei.

Valeriu Prohniţchi: „Moldova a suferit cea mai dramatică contracţie a forţei de muncă în comparaţie cu toate ţările în tranziţie. Moldova, din cauza secesiunii regiunii transnistrene, din cauza emigrării creierilor la începutul anilor ’90, din cauza emigrării masive a forţei de muncă începînd cu 2001, a pierdut pînă în prezent 840 mii de oameni. Aceasta reprezintă 40% din nivelul anului 1991. Asta înseamnă că cu atîta s-a comprimat această resursă arhiimportantă pentru procesul de creştere economică”.

Pierderile cantitative nu au fost însă suplinite prin calitatea forţei de muncă, afirmă expertul. Dovada sint datele statistice, potrivit cărora moldovenii inregistreaza cea mai mica productivitate in grupul statelor ECE şi CSI. Productivitatea mică la rindu-i cauzeaza veniturile mici ale populaţiei şi subdezvoltarea economica in general. Sansa o ofera calitatea studiilor viitorilor angajaţi. In pofida unei percepţii eronate ca ar exista un surplus de tineri cu studii universitare, rata de înmatriculare în învăţămîntul superior este joasă dacă e să fie raportată la necesităţile economiei. Pe lîngă acestea, autorii remarcă şi studiile de calitate proastă pe care le primesc tinerii care urmează îndeosebi facultăţile de inginerie şi management.

Fostul ministru al educaţiei şi director de programe la Institutul de Politici Publice Anatol Gremalschi susţine însă că alta este problema: „Peste tot se afirmă că calitatea educaţiei din Republica Moldova este foarte bună şi eu sînt de acord cu această afirmaţie, dar nu sînt de acord cu faptul că educaţia este adecvată gradului de dezvoltare a economiei. Noi putem pregăti specialişti foarte buni, dar care nu-şi găsesc nici o aplicare în Republica Moldova şi sînt nevoiţi să plece”.

Studiul recomanda o reformare a sistemului de învăţămînt cu accentul pe domeniile în care este nevoie de forţă de muncă instruita, acestea fiind sectorul agricol, tehnic şi managerial.

Potrivit sondajului sociologic pe care l-a realizat compania IMAS la comanda centrului Expert-Grup în octombrie 2009 pe un eşantion de 1070 de respondenţi, la întrebarea în ce măsură consideraţi că studiile asigură succesul în viaţă aproximativ 61% şi-au exprimat încrederea că studiile îi vor ajuta să-şi croiască o cale în viaţă.
XS
SM
MD
LG