Linkuri accesibilitate

Nouă deputaţi ai Partidului Popular Creştin-Democrat au depus în Parlament, cu titlu de iniţiativă legislativă, un proiect de lege privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii.


14 aprilie 2000

Actualitatea în Republica Moldova
.

Proiectul de lege al accesului la propriul dosar.

Dan Ionescu: Joi un grup de deputaţi din partea Partidului Popular Creştin-Democrat au depus la Biroul permanent al Parlamentului un proiect de lege privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea fostelor poliţii politice din epoca sovietică. Detalii de la Eleonora Lisnic.

Cei nouă deputaţi ai Partidului Popular Creştin-Democrat au depus în Parlament, cu titlu de iniţiativă legislativă, un proiect de lege privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii ca poliţie politică. În proiect se propune ca orice cetăţean moldovean sau străin, care după anul 1940 a locuit pe teritoriul Republicii Moldova, să aibă dreptul de acces la propriul dosar, întocmit de organele Securităţii ca poliţie politică. Persoana, căreia i s-a întocmit un dosar, să fie în drept să afle identitatea agenţilor de securitate şi a colaboratorilor, care au contribuit cu informaţii la completarea acestui dosar de urmărire.

Se propune ca de aceste drepturi să beneficieze şi soţul supravieţuitor, rudele de până la gradul doi, inclusiv ale decedatului, cu excepţia cazurilor, când acesta a dispus altfel. Articolul doi al proiectului prevede dreptul cetăţenilor, presei, organizaţiilor obşteşti şi autorităţilor publice de a obţine informaţii referitoare la calitatea de agent sau colaborator al securităţii ca poliţie politică a persoanelor, ce ocupă sau candidează la funcţie de importanţă în stat.

Lista demnităţilor şi funcţiilor începe cu cele de preşedinte al Republicii, consilieri prezidenţiali, deputaţi, membri ai Guvernului, funcţionari publici şi se încheie la poziţia 26, cu funcţiile de conducere în întreprinderile de stat, societăţile comerciale private, având activităţi de interes public sau strategic, membrii conducerii fundaţiilor, asociaţiilor şi filialelor, care activează în Republica Moldova, inclusiv fondatorii acestora. Lista include şi funcţiile de conducere din sistemul învăţământului, ale ocrotirii sănătăţii, precum şi cele de şef al cultelor religioase, recunoscute de lege. Proiectul prevede, ca aspiranţii sau candidaţii la aceste funcţii, să depună o declaraţie autentică pe propria răspundere, potrivit Codului penal, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent sau colaborator al organelor de securitate ca poliţie politică.

În articolul cinci al proiectului se precizează, că prin poliţie politică se înţelege NKVD-ul, KGB-ul, Ministerul de Interne şi Procuratura Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, alte structuri ale statului, care în perioada 28 iunie 1940 – 27 august 1991 au contribuit la suprimarea sau îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În proiect se propune să fie considerată agent al securităţii persoana, care a lucrat în cadrul organelor menţionate, inclusiv sub acoperire, în anii 1940 – 1991. În continuare sunt descrise activităţile, care arată că persoana a fost colaborator al poliţiei politice. Între acestea primirea unei recompense şi retribuţii de la organele de Securitate, deţinerea unei locuinţe conspirative, calitatea de rezident al securităţii, furnizarea unor informaţii organelor de securitate prin care s-a adus atingere drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Proiectul califică drept colaboratori ai Securităţii şi persoanele care au înlesnit transmiterea informaţiilor de acest ordin. În proiectul de lege se propune crearea unui consiliu naţional pentru studierea arhivelor poliţiei politice, care să fie condus de un consiliu compus din 11 membri. Aceştea ar urma să fie numiţi de Parlament pentru un mandat de patru ani, care poate fi prelungit o singură dată.

Deputaţii creştini-democraţi spun că nu-şi asumă paternitatea absolută asupra proiectului. La elaborarea lui ei s-au inspirat din legile similare, adoptate în România, Polonia şi Germania. Lderul Partidului Popular Creştin-Democrat, parlamentarul Iurie Roşca: „Consider că această idee îşi merita materializarea mult înainte. Pur şi simplu nici în primul Parlament, nici în al doilea Parlament şi, iată, că poate, că nici în al treilea Parlament nu există o majoritate favorabilă votării unui asemenea proiect de lege. Dar el oricum trebuie să fie în atenţia opiniei publice. Oricum trebuie să focalizeze atenţia politicienilor asupra acestei probleme şi chiar să divizeze în mod tranşant politicienii şi deputaţii, care sunt pentru luarea unei asemenea măsuri şi care sunt împotriva acestei măsuri.”

Am încercat să aflăm şi opinia deputaţilor din alte grupuri parlamentare despre proiectul de lege avansat de creştin-democraţi. Vicepreşedintele Comisiei parlamentare pentru securitatea statului, Ion Morei: „Eu, personal, nu am nimic împotriva unei astfel de iniţiative legislative. N-ar fi rău, ca fiecare cetăţean din Republica Moldova, odată ce trăim în condiţii democratice, în condiţiile unui stat de drept, să-şi ştie dosarul, dacă l-a avut la Securitate. Şi n-ar fi absolut deloc rău, ba dimpotrivă, mie îmi pare, că ar fi şi ceva benefic în procesele acestea de adâncire a democraţiei. Ca să fie scoase funcţiile astea politice ale fostelor servicii secrete şi din fosta Uniune şi poate şi chiar din Republica Moldova, de la obţinerea independenţei încoace.”

Deputatul pe listele Blocului pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă, Anatol Ciobanu: „Consider, că este o iniţiativă bună, în sensul că fiecare cetăţean al Republicii Moldova ar trebui să-şi vadă dosarul personal, care-l are la fostul CGB sau acum la SIS, fără nici un impediment. În partea ce ţine de a face publică toată informaţia, noi depăşim prevederile Constituţionale. Ar trebui operate modificări la Constituţie şi după aia să revenim la a doua parte a ideiei.”

Deputatul pe listele Partidului Comuniştilor, Victor Stepaniuc: „Eu consider, că deconspirarea nu e normală, nu se face chestiunea asta nici într-o ţară. Sunt câteva ţări foste socialiste aşa-numite, care, mă rog, au nişte intenţii împotriva nomenclaturii comuniste. Dar, ca atare, chiar şi în ţările civilizate ele nu se deconspiră, materialele serviciilor secrete. Fiindcă e normal ca ţara, sistemul să-şi păstreze nişte stâlpi aşa fundamentali, care le are. Şi, din păcate, aceste servicii secrete azi sunt unul din stâlpii statului modern contemporan, de care nu ar fi el, că e socialist, că e capitalist şi aşa mai departe.”

Din Chişinău, Eleonora Lisnic pentru Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG