Linkuri accesibilitate

Conform Constituţiei Republicii Moldova, modificările de frontieră trebuiesc fixate, adoptate printr-o lege organică şi nu printr-o simplă hotărâre de Parlament.


13 aprilie 2000

Actualitatea în Republica Moldova.

Acordul de delimitare a frontierei moldo-ucrainiene.

Dan Ionescu: Dezbaterea în Parlament a Proiectului de acord privitor la delimitarea frontierei moldo-ucrainene a fost amânată. Detalii de la Sergiu Praporşcic.

Majoritatea grupurilor parlamentare de dreapta şi de centru consideră că Parlamentul nu trebuie să ratifice Tratatul dintre Republica Moldova şi Ucraina cu privire la frontiera de stat, semnat de preşedinţii Petru Lucinschi şi Leonid Cucima la 18 august 1999. Articolul 10 al Tratatului prevede, că Republica Moldova transmite Ucrainei sectorul de autostradă Odesa-Reni, în regiunea localităţii Palanca, precum şi terenul adiacent autostrăzii.

Protocolul adiţional la Tratat prevede că terenul transmis Ucrainei are suprafaţa de 18 hectare, cu o lungime de 7,7 kilometri. Chestiunea cu privire la ratificarea tratatului a fost inclusă pe ordinea de zi de miercuri a Legislativului, dar a fost apoi retrasă la solicitarea liderului Convenţiei Democrate, Mircea Snegur. Preşedintele CDM a spus că grupul său parlamentar nu a luat o decizie definitivă în această problemă.

Solicitat de noi, Mircea Snegur a evitat să se pronunţe asupra tratatului, precizând că deputaţii CDM încă nu au decis cum vor vota. Vicepreşedintele Parlamentului, Vadim Mişin, deputat pe listele Partidului Comuniştilor, ne-a declarat, că formaţiunea sa va susţine ratificarea tratatului.

Opoziţie diametral opusă a exprimat reprezentantul grupului parlamentar al Partidului Popular Creştin-Democrat, Alecu Reniţă. El a calificat transmiterea porţiunii de autostradă de la Palanca drept o cedare a teritoriului naţional al Republicii Moldova, cu încălcarea prevederilor Constituţiei: „Este un eşec al delegaţiilor noastre, care au participat la elaborarea Tratatului. Cred că reprezentanţii Republicii Moldova nu şi-au onorat obligaţiunea constituţională, ce prevede că teritoriul Republicii Moldova nu poate fi înstrăinat sub nici o formă. Modificarea frontierelor se face numai prin lege organică, iar ceea ce este, de fapt, în acest tratat este o schimbare a frontierei Republicii Moldova. Creştin-democraţii solicită instituţiilor abilitate din Republica Moldova să reia negocierile cu partea ucraineană pentru a modifica articolul 10, prin care se solicită, de fapt, o modificare de frontieră a statului Republica Moldova.”Alecu Reniţă spune, că problema porţiunii de autostradă de la Palanca ar putea fi depăşită prin concesionarea acestui teren părţii ucrainene.

Şi reprezentantul Partidului Forţelor Democratice, Vasile Nedelciuc, consideră că cel mai rezonabil ar fi ca porţiunea de autostradă să fie transmisă în concesiune: „Conform Constituţiei Republicii Moldova, modificările de frontieră trebuiesc fixate, adoptate printr-o lege organică şi nu printr-o simplă hotărâre de Parlament. Între Republica Moldova şi Ucraina nu există încă, la ora actuală, un tratat general privind regimul de frontieră. În acordul, care ne-a fost prezentat nouă, nu se vede ce obţine Republica Moldova în urma cedării porţiunii de drum.”

Ideea transmiterii în concesiune a porţiunii de autostradă de la Palanca pare să fie susţinută şi de parlamentarii independenţi, care-l sprijină pe preşedintele Petru Lucinschi. Solicitat de noi, deputatul independent Ion Morei, ne-a declarat că Tratatul trebuie ratificat, dar cu abrogarea sau modificarea articolului 10, astfel încât Republica Moldova să nu cedeze Ucrainei nimic din teritoriul naţional.

Preşedintele Parlamentului, Dumitru Diacov, a refuzat, solicitat de noi, să spună care este poziţia sa şi a grupului său parlamentar în problema Tratatului cu privire la delimitarea frontierei de stat cu Ucraina.

L–am solicitat şi pe premierul Dumitr Braghiş să comenteze declaraţiile deputaţilor, care au constatat că tratatul prevede cedarea teritoriului naţional al Republicii Moldova. Dumitru Braghiş ne-a declarat că poziţia acestor deputaţi este tendenţioasă: „Nu este vorba de o cedare, deoarece şi am cedat şi am luat ceva din teritorii. Nu ştiu de ce o parte din deputaţi citesc numai partea cu cedarea, nu văd şi partea cealaltă a întrebării. Doar la Basarabeasca, de exemplu, s-a luat o parte din teritoriu, au fost trecute în Republica Moldova, ş.a.m.d. Plus la aceasta, este vorba de cedarea unor teritorii, care, într-un fel, nu afectează economia şi situaţia socială din ţară. Şi este vorba de obţinerea unor teritorii, unde noi avem necesităţi vitale, cum ar fi Basarabeasca. Aici este vorba de depoul căii ferate, este vorba de nişte case de locuit. Sunt nişte lucruri diferite, mi se pare. Noi obţinem şi posibilitatea de continuare, într-un regim aşa mai lejer, a construcţiei Terminalului de la Giurgiuleşti. De aceea, când vorbim de cedare, cred că e o atitudine mai mult politizată, sau atitudine mai mult unilaterală.”

Să menţionăm, că, în pofida afirmaţiilor premierului Dumitru Braghiş, textul Tratatului nu prevede transmiterea unor teritorii ucrainene sub jurisdicţia Republicii Moldova nici în localitatea Basarabeasca, şi nici în preajma Terminalului petrolier de la Giurgiuleşti. De asemenea, nu există un alt document, care ar delimita frontierele dintre Republica Moldova şi Ucraina şi care ar confirma declaraţiile premierului Dumitru Braghiş.

Din Chişinău, Sergiu Praporşcic, pentru Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG