Linkuri accesibilitate

Mitropolitul Vladimir: „Transnistria este parte componentă a Republicii Moldova, aşa cum şi biserica de acolo este parte componentă a Mitropoliei Moldovei”.

DIALOGURI 5 aprilie 2010

Radu Benea: Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă.

Duminică, 4 aprilie, creştinii ortodocşi din înteaga lume au sărbătorit Paştele - cea mai importantă sărbătoare de peste an a creştinilor ortodocşi, semnificând învierea lui Iisus Hristos. În ediţia de astăzi, vă propunem să audiaţi un interviu acordat în exclusivitate la Radio Europa Liberă de Mitropolitul Chişinăului şi al întregii Moldove, Înalt Prea Sfinţitul Vladimir, care ne-a vorbit, între altele, despre relaţia dintre biserică şi politică, şi unitatea Ortodoxiei.

Mai întâi, însă, un buletin de ştiri cu cele mai importante evenimente ale săptămânii trecute, prezentate de colega mea, Diana Răileanu.

Mitropolitul Chisinaului şi al întregii Moldove, ÎPS Vladimir a confirmat, într-un interviu în exclusivitate cu Radio Europa Libera, o vizită a Patriarhului Rusiei, Kirill, la Chişinău, „după alegeri”, şi nu a exclus nici posibilitatea unei vizite a Patriarhului României, Daniel, la Chişinău. ÎPS Vladimir a spus că este favorabil şi unei apropieri între biserica ortodoxă şi cea catolică, dat fiind originile lor comune. Mai multe, în câteva minute, în cadrul emisiunii.

Vicepremierul rus, Igor Şuvalov a declarat la Chişinău că Rusia salută aspiraţiile Moldovei de a se integra în Uniunea Europeană, menţinîndu-şi legăturile cu CSI. Şuvalov a mai spus că Rusia nu vede o contradicţie între cele două opţiuni. Integrarea economiei moldoveneşti în Uniunea Europeană este în interesul Rusiei, care se va afla în felul acesta mai aproape de graniţele Uniunii, iar investiţiile ei în Moldova vor fi mai sigure, a spus vicepremierul rus. El s-a aflat într-o scurtă vizită la Chişinău în pregătirea apropiatelor reuniuni la nivel înalt ale CSI, care vor avea loc în luna mai la Moscova.

Premierul român Emil Boc speră că circulaţia moldovenilor în România nu va fi complicată şi mai mult de aderarea României la spaţiul Schengen, aşteptată în martie anul viitor. Premierul Boc s-a aflat pe 31 martie la Chişinău, unde a înmânat cetăţenilor moldoveni primele permise de mic trafic la frontieră – un accord care, potrivit lui, va ajuta Moldova să negocieze anularea vizelor pentru Uniunea Europeană. Cu permisele de mic trafic la frontieră cetăţenii moldovenii de la graniţa cu România pot călători în localităţile româneşti limitrofe fără vize, pe o rază de până la 50 de kilometri. Aproximativ 1 milion 200 de mii de moldoveni pot solicita permisele la consulatul României din Chişinău.

Preşedintele rus Dmitri Medvedev a spus că Rusia nu va permite „teroriştilor” să-şi atingă scopurile urmărite cu atacurile în care şi-au pierdut viaţa peste 50 de oameni. O dublă explozie a făcut în ultima zi a lunii marite 12 victime în oraşul Kizlyar din republica Daghestan, după atacurile de lunea trecută în metroul de la Moscova, soldate cu 39 de morţi. Medvedev a spus că scopul teroriştilor este să destabilizeze ţara, să distrugă societatea civilă, să semene frică şi panică în rândul populaţiei. Premierul Vladimir Putin crede că ambele atacuri ar avea aceiaşi autori.

Liderul rebel cecen, Doku Umarov şi-ar fi revendicat responsabilitatea pentru atacurile sinucigaşe cu bombă din metroul de la Moscova. Un bărbat pretinzînd că ar fi Umarov, şi care se prezintă drept „emir al emiratului caucazian”, apare într-o înregistrare video difuzată de un site internet neoficial al rebelilor islamişti cu declaraţia că atacurile ar fi avut loc la ordinul său personal şi că vor continua. Autenticitatea înregistrării nu poate fi confirmată din surse independente.

Poliţia rusă a dispersat participanţii la două demonstraţii anti-Kremlin la Moscova şi St. Petersburg, reţinînd aproximativ 30 de oameni. În jur de 200 de protestatari s-au adunat la St. Petersburg şi câteva zeci la Moscova în ciuda interdicţiilor impuse de autorităţi. Opoziţia organizează proteste de câteva luni pe data de 31 pentru a atrage atenţia asupra articolului 31 al constituţiei ruse care garantează dreptul la întrunire.

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a promulgat legea asigurărilor de sănătate. Vorbind la ceremonia de semnare, în Virginia de Nord, Obama a spus că legea este o piatră de hotar în reforma asigurărilor de sănătate şi în reforma învăţămîntului superior.
Noua lege, care va aduce asistenţă medicală unui număr de 32 de milioane de americani în prezent neasiguraţi, a fost adoptată de Congres, legislativul Statelor Unite, fără nici un vot pentru din partea opoziţiei republicane.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Radu Benea: Mulţumesc, Diana. Mai multe ştiri, analize şi comentarii găsiţi pe pagina noastră de Internet.

Dragi ascultători, vă invit să audiaţi astăzi o ediţie specială, de sărbători. Invitatul nostru este Mitropolitul Chişinăului şi al întregii Moldove, Înalt Prea Sfinţitul Vladimir, cu care vom discuta, între altele, despre relaţia între biserică şi politică, despre unitatea ortodoxiei, dar şi relaţia sa cu alte culte. Interviul a fost realizat de colega mea, Valentina Ursu.

Mitropolitul Moldovei Vladimir
Europa Liberă: Întâi stătătorule, o să confirmaţi şi Dumneavoastră, în ultimul timp la biserică tot mai mulţi şi mai mulţi oameni cu lumânări în mînă. A fi credicios este într-un fel poate că şi la modă. Îi puteţi deosebi pe cei care vin cu credinţă adevărată şi pe cei care vor să fie doar în preajmă?

IPS Vladimir: „Noi ne bucurăm de cei, care vin în sfînta biserică. Unii vin să se roage, alţii vin să admire ceea ce văd în biserică, pictura, icoana frumoasă, ascultă corul bisericesc cum cântă. Dar sunt cazuri, când tinerii, care sunt îndepărtaţi de biserică, venind în sfânta biserică, ei îşi schimbă poziţia faţă de credinţă.”

Europa Liberă: Dar în ultimul timp vin tot mai mulţi politicieni. Vin şi ei sincer în locaşul sfânt?

IPS Vladimir: „Politicienii au început să vină în locaşurile sfinte după anul 1988, când ţara noastră a primit această libertate. Unii au venit să se bucure de acest eveniment, că biserica a devenit liberă. Alţii au venit, poate, să se roage în biserică, dar totuşi venind deja în biserică...”

Europa Liberă: Dar ziceţi „poate”. De ce ziceţi „poate”?

IPS Vladimir: „Poate zicem de aceea, că nu întotdeauna omul este sincer faţă de Dumnezeu. Noi vorbim poate că unii vin poate că este la modă, ca să-l vadă în biserică, că el este creştin. Alţii vin în preajma alegerilor. Dar eu cred, că totuşi venind în sfânta biserică ceva îi rămâne în suflet. Pilda cea bună, care ne învaţă pe noi biserica.”

Europa Liberă: Să mai zăbovim un pic şi să ne oprim la relaţia dintre biserică şi stat. După perioada comunistă atee, această întoarcere spre biserică va fi de lungă durată, credeţi?

IPS Vladimir: „Nu vorbesc despre aceea, că va fi de lungă durată, fiindcă creştinii noştri au fost creştini, ei şi rămân creştini. Politicienii se schimbă în ţară. Dar eu am observat, totuşi, pe parcursul acestor 20 de ani, cât conduc biserica noastră ortodoxă din Moldova, că politicienii nu numai că vin la biserică, unii dintre ei se mărturisesc, se împărtăşe. Sincer sau nu sincer, Dumnezeu o să-i judece, dar noi ne bucurăm, că dânşii se apropie de biserică.”

Europa Liberă: Până unde ar trebui să ajungă relaţia biserică-stat?

IPS Vladimir: „Biserică-stat relaţia este următoarea: noi, ca cetăţeni ai acestei Republici, eu, conducătorul bisericii, cu diferite propuneri, cerinţe, mă adresez către conducerea de stat. Conducerea de stat, în felul său, ne merge în întâmpinare. Adeseori ne ajută, câte o dată mai ne explică, că sunt nişte legi internaţionale, care ar trebui să le respecte ţara noastră. Noi cerem mai mult, ei poate ne dau ceva mai puţin. Totdeauna cerem ceea ce este pentru sufletul nostru. Nu cerem ceva material, ci numai duhovnicesc. Dar am dori ca toată ţara noastră să fie o ţară ortodoxă.”

Europa Liberă: Până unde trebuie să participe clerul în viaţa politică?

IPS Vladimir: „Clerul are dreptul să participe în alegeri. Să aleagă conducerea statului, să aleagă Parlamentul nostru, să aleagă primarul local. Noi nu trebuie să ne amestecăm în viaţa politică şi politicienii nu trebuie să se amestece în viaţa noastră duhovnicească, în viaţa canonică.”

Arhiepiscopul Iustinian (în dreapta), prezentândul pe Episcopul Savva liderului administraţiei transnistrene Igor Smirnov.
Europa Liberă: Episcopia de Tiraspol şi Dubăsari, chiar dacă se află pe teritoriul unui stat autoproclamat, totuşi, este parte integrantă a Mitropoliei Moldovei. Am avut acum schimbare de episcopi. A plecat Iustinian, am înţeles, că peste ocean, tocmai la New-York, a venit un alt episcop. Cum e cu subordonarea?


IPS Vladimir: „Mitropolia Chişinăului şi a întregii Moldovei este canonic subordonată Patriarhiei Moscovei. La rândul său, toţi episcopii din Moldova, inclusiv şi din Transnistria, sunt membri permanenţi ai sinodului bisericii ortodoxe din Moldova. Când a fost transferat arhiepiscopul Iustinian din Tiraspol în New-York, înainte de sfântul sinod, care a avut loc la Sankt-Petersburg, am fost invitat de către preafericitul patriarh Kiril la o discuţie. El mi-a spus despre aceea, că are dorinţa să-l transfere pe arhiepiscopul Iustinian şi în locul lui să fie numit alt episcop. Eu l-am rugat pe patriarh, fiindcă avem statutul bisericii noastre ortodoxe din Moldova, în care este scris clar, că episcopul trebuie să fie cetăţean al Republicii Moldova. Apropo, arhiepiscopul Iustinian era cetăţean al Republicii Moldova. Şi să posede limba moldovenească-română şi cea rusă. Arhiepiscopul Iustinian a făcut chiar studiile în Bucureşti, de aceea pentru dânsul era uşor. La ce mi-a spus patriarhul, că vladâca Sava, care vine în locul arhiepiscopului Iustinian va învăţa limba moldovenescă, mai ales în Transnistria şi va vorbi. Eu i-am spus, că ar fi bine, totuşi, să fie un cetăţean al Republicii Moldova. Dânsul a spus, noi suntem o biserică, în Transnistrisa majoritatea vorbesc limba rusă, de aceea sperăm, că n-o să fie piedici. Când a sosit în Republica Moldova, deja ca numit episcop Sava, primul ce i-am făcut cadou, un Liturghier în limba română, o carte Apostol şi o sfîntă Evanghelie şi i-am dorit ca să studieze, ca să poată sluji şi în limba română.”

Europa Liberă: Episcopul de acolo susţine şi regimul autoproclamat?

IPS Vladimir: „Clar, că într-un mod oarecare, el este parte componentă a Transnistriei. Dar eu i-am sugerat ideea, ca şi dânsul, precum a fost şi vladâca Iustinian, să fie neutru cu cei din Transnistria. Fiindcă şi Transnistria este parte componentă a Republicii Moldova, aşa cum şi biserica de acolo este parte componentă a Mitropoliei Moldovei.”

Europa Liberă: Am înţeles că patriarhul Rusiei, Kiril, este aşteptat la Chişinău. În ce scop vine?

IPS Vladimir: „Patriarhul Kiril, fiind mitropolit, a vizitat Moldova de vreo trei ori. A avut marea dorinţă anul trecut să vină în Republica noastră. Dar după evenimentele, care au avut loc pe 7 aprilie anul trecut, clar că avem o neclaritate în politica noastră, avem o neclaritate în ţara noastră. De aceea patriarhul trebuie să vină, să aibă întâlniri şi cu preşedintele ţării, cu preşedintele Parlamentului, prim-ministru, primarul oraşului, să fie o bună înţelegere în toate aceste structuri statale. Şi pentru viitor e posibil ca patriarhul Kiril să viziteze Republica Moldova. Sper deja după alegeri.”

Europa Liberă: Ar putea veni şi patriarhul României?

IPS Vladimir: „E posibil. Dacă o să fie invitaţie, o să primească de la Mitropolia Basarabiei, atunci poate să vină şi patriarhul Daniel al României. Sau, pur şi simplu, dacă o să aibă o înţelegere între patriarhul Kiril şi patriarhul Daniel, e posibil, ca să fie aici în Moldova ambii patriarhi. Şi cred, că atunci ar fi foarte bine.”

Europa Liberă: Eu vreau să vă întreb şi care este relaţia Mitropoliei Moldovei cu alte biserici, cu alte religii, cu alte culte? Cum vedeţi această relaţie în secolul 21?

IPS Vladimir: „Clar, că acuma este la modă să fie relaţiile bune între toate confesiunile religioase. Dar nu întotdeauna toate confesiunile religioase sunt la acelaşi nivel. Este frate mai mare, este frate mai mic. Cei care s-au îndepărtat de credinţa noastră ortodoxă, începând cu secolul XI, XII, XVII ar trebui prin pocăinţă să se întoarcă înapoi la rădăcinile sale. Capii bisericilor, confesiunilor religioase duc aceste tratative. Aceste tratative o să fie de lungă durată şi ar fi de dorit să începem de jos, de la creştinii noştri simpli. E greu de spus, dar este această dorinţă şi în biserica ortodoxă, ecumenică, şi biserica catolică, care sunt cei mai apropiaţi. Fiindcă în secolul XI s-a îndepărtat de biserica ortodoxă biserica de la Roma, adică rimo-catolică, iar mai departe şi protestanţii, şi alte secte au apărut, ca nişte ramuri din acest copac, de la această tulpină.”

Europa Liberă: Vedeţi cu ochi buni această apropiere a bisericii catolice de cea ortodoxă?

IPS Vladimir: „S-a discutat această apropiere. Noi avem un Dumnezeu şi ar fi bine să se unească toţi împreună, ca copii ascultători şi neascultători şi să devină din nou copii ascultători ai Bunului Dumnezeu.”

Radu Benea: A fost Mitropolitul Moldovei Vladimir, într-un interviu realizat de Valentina Ursu.

În ajunul Paştelui ortodox, i-am întrebat pe mai mulţi locuitori ai Tiraspolului cum se pregătesc de sărbătoare şi ce vor pune pe masă?

„Vom avea toate bucatele tradiţionale: şi pască, şi răcituri... Vopsim ouă, neapărat, sâmbătă. Şi, desigur, ne străduim să mergem la biserică să le sfinţim”.

„De regulă, la biserică merge soţia ca să sfinţească bucatele. După ce revine de la biserică, ne aşezăm cu toţii la masă, cu întreaga familie, să gustăm din cele sfinţite. Este cel mai plăcut moment, este ceva înălţător. Părinţii mei erau foarte credincioşi, şi noi suntem, nu mă tem să spun asta. Recunosc că nu tot timpul reuşesc să ţin post, dar postesc neapărat cel puţin în vinerea mare. La noi în familie, specialitatea casei sunt clătitele cu brânză, salata de carne şi „şuba” cu scumbrie”.

„Sărbătorim de regulă în familie. Respectăm tradiţiile, la fel ca şi toată lumea. Noaptea mergem la sfinţit ouă şi pască. Reţeta o ştie bunica, ea face pască aşa cum trebuie – cu brânză, după toate regulile. Noi însă vom încerca probabil să gătim o găină cu mere, ca să ne alintăm un pic. Noroc de internet, unde găseşti tot felul de reţete foarte detaliate şi cu imagini. Vrem să încercăm ceva nou”.

„De această dată, voi sărbători Paştele în mod netradiţional. În sfârşit, ne vom aduna cu toate rudele la Odesa: şi naşii mei de botez, si mama si tata, toţi absolut. Să mergem să sfinţim pasca, să stăm la întreaga slujbă, să ne întoarcem acasă, să sărbătorim, să ciocnim ouă, la fel ca şi toată lumea. Cel mai mult îmi place pasca, iar dintre bucatele tradiţionale la noi în familie – tortul făcut de bunica, pentru că ea are o reţetă specială şi este foarte, foarte gustos!”.

Radu Benea: opinii, culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG