Linkuri accesibilitate

Majoritatea parlamentarilor sîrbi recunosc atrocitatea comisă în 1995, dar pregetă să califice masacrul un genocid așa au făcut-o Uniunea Europeană și Națiunile Unite

Parlamentul de la Belgrad a inceput sa dezbata astazi textul unei rezolutii prin care poporul sirb sa isi ceara iertare pentru masacrul de la Srebrenita din 1995, cind armata sirba si fortele paramilitare au ucis 8000 de bosniaci musulmani. Rezolutia urmeaza sa fie votata, dar, dupa cum relateaza corespondentii serviciul sud slavic al Europei Libere, dezbaterile sunt furtunoase si unii analisti se tem ca un astfel de gest ar putea exacerba tensiunile din regiune.

Dupa doua luni de negocieri si discutii, astazi, deputatii sirbi se afla, in sfirsit in fata textului prin care Serbia isi asuma raspunderea si isi cere iertare pentru cea mai mare atrocitate petrecuta in Europa dupa cel de-al doilea razboi mondial – uciderea a 8000 de barbati si baieti musulmani la Srebrenica, in iulie acum 15 ani. Uniunea Europeana si Natiunile Unite definesc masacrul de la Srebrenica drept „genocid”.

Cum in Serbia, inclusiv in parlamentul de la Belgrad, multi neaga inca masacrul, textul propus deputatilor evita cuvintul „genocid”, si vorbeste doar de faptul ca autoritatile nu au facut destul pentru a evita tragedia, exprimindu-se compasiune pentru victime si familiile lor. Radoslav Stojanovici, expert in drept international de la Belgrad, spune ca formula rezolutiei implica acceptarea termenului de „genocid”

„Pentru ca in decizia din 2007 a Inaltei Curti Internationale de Justitie se spune ca crimele de la Srebrenica au fost un genocid, nu este neaparat nevoie ca in textul parlamentului sirb sa fie folosit acest termen. Citarea deciziei Inaltei Curti Internationale implica acceptarea calificativului.”

Partidul Liberal Democrat a anuntat ca va cere ca acest cuvint sa fie numit in rezolutie. Zarko Korac parlamentar liberal democrat explica: „Rezolutia asta este facuta pe principiul – haide sa facem tot ce ne cer europenii, dar in asa fel incit nici sa nu ne coste nimic si nici sa nu ne oblige in vreun fel, si sa aratam ca ne obliga ei sa facem asta, nu pentru ca noi am simti nevoia sa o facem”.

Deputata Jelena Trivan de la Partidul Democrat al presedintelui Boris Tadic spune ca si la 5 ani dupa ce presedintele Tadic a onorat memoria victimelor de la Srebrenica, multi sirbi continua sa nu accepte adevarul: „Si asta se intimpla pentru ca traim intr-o tara in care dupa difuzarea unui film despre Srebrenica in 2005 a fost ceruta demisia conducerii televiziunii care a difuzat filmul care spunea adevarul despre Srebrenica, iar presedintele Tadici aproape a fost linsat pentru ca a cerut iertare victimelor si le-a onorat memoria.”

Înmormîntarea a 534 din victimele identificate la 14 ani de la masacrul din Srebrenica
In Republica Sirbska, entitatea sirba din Bosnia, opozitia fata de recunoasterea greselilor trecutului este larg raspindita. Deputatul Slavko Jovicic de la Partidul Social Democrat al premierului Milorad Dodic, din Parlamentul bosniac: „Am dreptul sa spun raspicat, din partea victimelor propriului meu popor, ca atita timp cit eu voi fi aici, o astfel de rezolutie nu va fi adoptata. Nu este posibil. Stiu din contactele mele pe care le am cu electoratul din Republica Sirbska ca asa ceva nu se va accepta. Poate daca o sa mai treaca inca 15 ani, si poate va fi un alt parlament si poate vor mai iesi la iveala niste adevaruri si poate o sa ne putem apropia pozitiile. Dar eu sunt sigur ca adoptarea acestei rezolutii nu ne va aduce pacea. Dimpotriva ne vom indrepta catre noi conflicte si confruntari si nu stim cit de extinse vor fi.”

Pe de alta parte, pentru musulmanii bosniaci, o cerere de iertare, in care sa se ocoleasca cuvintul genocid nu va aduce prea multa mingiiere. Chirurgul Ilias Pilav din Sarajevo, care a supravietuit atacului din iulie 1995 si s-a ascuns in padure 6 zile si 6 nopti, a declarat agentiei Reuter ca nimic nu-i va putea sterge trauma si ca evitarea cuvintului genocid, care reflecta adevarul, ar fi vazuta de musulmanii bosniaci drept o insulta.

Activista pentru drepturile omului din Serbia, Janja Bec, este de acord: „Ar fi atit de insultator incit, ar putea, intr-adevar sa influenteze relatiile din regiune si numai pentru acum, dar si pentru generatiile viitoare. O crima ca aceasta trebuie sa fie recunoscuta in intreaga ei amploare.”

Autorii masacrului de la Srebrenica sunt militarii sirbi si trupele paramilitare conduse atunci de generalul Radko Mladic, ramas inca in libertate desi oficial este dat in cautare generala.

Radovan Karadzic și Ratko Mladic la Pale în august 1993
Cind Mladic si trupele sale au intrat in enclava musulmana Srebrenita, aflata in paza misiunii de mentinere a pacii a Natiunilor Unite, asa numitele casti albastre, generalul a fost filmat afirmind ca Srebrenica este, „un dar pentru sirbi”, o riposta la cucerirea Bosniei de catre Imperiul Otoman in urma cu 5 secole , in 1463.

Uniunea Europeana a cerut Serbiei sa il gaseasca si sa il aresteze pe generalul Mladic, pus sub acuzare pentru genocid de Tribunalul International pentru crime de razboi , daca vrea sa faca pasi inainte pe calea catre integrarea europeana. Multi cred insa ca generalul fugar se ascunde in Serbia cu sprijinul autoritatilor de la Belgrad, dar discutarea masacrului de la Srebrenica in parlamentul Serbiei si eventuala adoptare a unei rezolutii, ar fi, un pas in directia corecta, europeana.
XS
SM
MD
LG