Linkuri accesibilitate

Proiectul de reformă a instituției avocatului


Ministrul Justiției Alexandru Tănase

Ministrul Justiției Alexandru Tănase

Guvernul urmărește să interzică apariţia în instanţe a apărătorilor fără licenţă de avocat despre care crede că sunt intermediari ai mitei

Trei motive principale l-au determinat pe Ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase sa iniţieze reforma institutiei de avocati. Primul ar fi că în condiţiile justiţiei moldoveneşti, în care judecătorul nu are un rol activ, ci unul de arbitru între argumentele părţilor, un apărător slab conditioneaza aparitia de deciziilor judiciare inechitabile ori chiar greşite. “Succesul unui judecător este determinat în cea mai mare parte de calitatea avocatului – în cea mai mare parte. Dacă din partea apărării vin argument nefundamentate, judecătorul nu va putea adopta o hotărîre corectă şi legală.”

Ministrul Tănase este fost avocat de carieră şi timp de mai mulţi ani preşedinte al comisiei de etică şi disciplină a baroului de avocaţi. El spune că cele mai multe plîngeri pe apărători care desi încasează onorarii nu se prezintă la procese sau isi reduc rolul la operatiunea de intermediere a darii de mita vizează persoane fără statut autentic de avocat. “Ceea ce se întîmplă la noi acum este ieşit din comun. Orice persoană plăteşte 50 de lei la notar, îşi face o procură şi merge în instanţă. Nu există nici o posibilitate să verifici, are el calificare sau nu, dacă comite o încălcare, cum îl sancţionezi, cînd el nu este parte al sistemului. Eu nu mai vorbesc despre faptul că o bună parte din cei care umblă în bază de procuri intermediază mita.”

Dreptul la apărare este un drept fundamental garantat de stat, mai atrage atenţia ministrul, prin urmare statul trebuie să impună standarde şi să cunoască calificarea celor cărora le încredinţează să facă dreptate cetăţenilor. Contestatarii reformei spun însă că adevaratul mobil de care s-a ghidat ministrul justitiei ar fi apărarea unor interese corporative ale avocaţilor. In consecinta s-ar putea intimpla ca persoanele care nu au cum sa plateasca onorariile solicitate de avocatii cu “galoane” sa ramina fara aparare.

Iată replica ministrului la aceasta deductie: “Să nu credeţi că cel care apelează la un reprezentant judiciar prin procură plăteşte mai puţin. Doar că un avocat trebuie să-şi închirieze un birou, să plătească nişte angajaţi, să plătească impozite la stat. Pe cînd un reprezentant judiciar nu are nici birou, nici altele, aranjamentele se fac pe la baruri, pe urmă îi vezi în instanţe….”

Victor Panţiru este avocat de trei ani, timp în care, povesteşte el, a văzut în instanţe reprezentanţi judiciari de tot felul: “Vin X sau Y care au terminat tîrîş-grăpiş facultatea şi este aşa, mai şmecher, găseşte nişte canale şi a ieşit la judecător şi rezolvă probleme. Are de suferit imaginea avocaţilor, pentru că anume aşa este perceput de oameni. Nimeni nu stă să facă diferenţa. În general, trebuie să infomăm oamenii să nu dea bani la nimeni fără bon şi fără contract.”

Reforma este incuviintata de majoritatea organizaţiilor neguvernamentale de profil, care spun că astfel va fi curmat “businessul” unor companii zise juridice specialiate pe reprezentarea în instanţă fără avocaţi calificaţi. Totodata se va inchide calea de reprofilare peste noapte a procurorilor sau judecătorilor, care erau scutiti pina acum de sustinerea unui examen de calificare, fiind suficienta doar experienta de activitate in domeniu de 10 ani.

Proiectul care impune modificările a fost aprobat în primă lectură de legislativ. Dacă va intra în vigoare, reprezentarea în instanţă fara avocati de la barouri va fi posibila doar în interes propriu sau a rudelor pînă în gradul IV.
XS
SM
MD
LG