Linkuri accesibilitate

Dominaţia limbii ruse diminuează interesul minorităţilor pentru studierea limbii române


Reprezentanţii minorităţilor naţionale din republică susţin că nu le sînt satisfăcute necesităţile lingvistice şi că pentru integrarea lor lingvistică este nevoie de o strategie guvernamentală. Despre cum văd minorităţile această integrare a lor s-a discutat astăzi în cadrul unei mese rotunde organizate de Biroul Relaţii Interetnice, Asociaţia Naţională a Trainerilor Europeni şi IDIS „Viitorul”
.

Reprezentanţii minorităţilor care au participat la masa rotundă susţin că este un mit faptul că minorităţile nu vor să studieze limba oficială a RM. Ion Zabunov, preşedintele Societăţii bulgare Renaşterea, consideră că ar trebui schimbată abordarea în studierea limbii de stat.

Ion Zabunov: Ea nu trebuie învăţată ca o limbă maternă. Limba moldovenească e studiată cu metodele şi manualele adresate moldovenilor care cunosc limba. Însă mulţi minoritari nu au un mediu de comunicare. În Chişinău ei mai aud ceva din mass-media. Dar în localităţile în care locuiesc compact bulgarii, de pildă, e foarte greu să trezeşti interesul pentru studierea limbii de stat”.

În timp ce copiii din grupurile etnice minoritare au avantajul studiului la şcoală, situaţia este mai dificilă în cazul adulţilor alogeni care sînt nevoiţi să studieze româna pentru a putea corespunde cerinţelor profesionale, dar oferta în ceea ce-i priveşte este foarte săracă. Asociaţia naţională a trainerilor europeni din Moldova (ANTEM) a organizat cursuri gratuite pentru 1500 de funcţionari din Moldova, dar vicebaşcanul Găgăuziei Nicolai Stoianov consideră că doritori de a studia limba oficială a statului sînt mult mai mulţi.

Nicolai Stoianov: Finanţatorii ANTEM-ului zic că ei pot finanţa numai studiile funcţionarilor de stat. Dar ceilalţi ce să facă? Au nişte manuale bine elaborate pentru maturi în funcţie de profil – pentru aparatul de conducere, pentru jurişti, poliţişti. Cum însă finanţatorii impun limite, noi propunem elaborarea unei programe de stat de studiere a limbii române pentru vorbitorii de limba rusă. Avem nevoie de finanţare, de materiale audio-vizuale. Celor care lucrează în structurile de stat sau în sfera bugetară ar trebui să li se perimtă să studieze limba de stat în timpul orelor de lucru. Maturii au familie, copii, o sumedenie de probleme.”

Unii experţi sînt de părerea că dominaţia limbii ruse diminuează interesul minorităţilor pentru studierea limbii române. De aici şi prejudecata că minoritatea rusă mai mult decît altele ignoră statutul limbii de stat. L-am întrebat pe reprezentantul comunităţii ruse Valentin Krîlov dacă se poate vorbi de o nedorinţă a ruşilor de a studia limba română.

Valentin Krîlov: Într-adevăr, realitatea parţial confirmă acest moment. Dar mi se pare că noi nu sîntem în drept să vorbim că anume ruşii sînt contra studierii limbii de stat. Pur şi simplu, ruşii se poziţionează ca reprezentanţi ai unui popor mare. Şi ei au o aşa mentalitate. Aici e vorba nu numai despre nedorinţa de a studia limba, ci despre specificul care există, poate obiectiv, poate subiectiv, pe care trebuie să-l luăm în consideraţie dacă noi activăm sau lucrăm cu reprezentanţii poporului rus”.

Potrivit Biroului de Relaţii Interetnice, în RM convieţuiesc 39 de etnii. Minoritatea cea mai mare o constituie ucrainenii 8,3%, iar etnia rusă formează aproape 6 la sută din populaţie, urmată ca număr de găgăuzi şi bulgari. Datele pe care le deţine Biroul de Relaţii Interetnice nu cuprind însă şi populaţia din stînga Nistrului.
XS
SM
MD
LG