Linkuri accesibilitate

Adoptăm o nouă Constituţie pentru a evita un impas şi după alegerile anticipate


Alexandru Arseni
Alexandru Arseni

Alexandru Arseni: „Multe puncte au fost revăzute, limba oficială a ţării, limba română, instituţia şefului statului... ca şeful statului să fie ales direct de cetăţeni”.


Astăzi ar urma să fie prezentată versiunea definitivată de către experţii locali a proiectului unei noi Constituţii. Cât de diferită este viitoarea, posibil, lege fundamentală a ţării de cea adoptată acum 16 ani şi ce poate oferi cetăţeanului simplu? Va avea Republica Moldova o nouă Constituţie în vigoare până la 16 iunie sau soarta proiectului legii supreme va fi decisă de un nou Parlament, cândva, după această dată? Vom discuta cu domnul doctor în drept constituţional, membru al comisiei prezidenţiale pentru reforma constituţională Alexandru Arseni
.

Europa Liberă: Domnule Arseni, proiectul noii Constituţii ce urmează să fie prezentat astăzi este agreat de toţi membrii comisiei pentru reformă constituţională sau au existat şi mai există divergenţe? Şi dacă au existat sau există cum au fost sau vor fi depăşite?

Alexandru Arseni: „La şedinţa de sâmbătă s-au expus opinii vizavi de proiect, s-a pronunţat Procuratura, puterea judecătorească, Consiliul Superior al magistraturii, avocatura, etc. Luni a avut loc şedinţa grupului de lucru, în cadrul căreia s-a ţinut cont de aceste doleanţe ale instituţiilor statului pentru a îmbunătăţi statutul noii Constituţii şi a o duce în concordanţă cu prevederile chiar europene. Poziţii diametral opuse nu s-au expus şi nici la ziua de ieri nu cunoşteam careva părerei diametral opuse la proiectul noii Constituţii”.

Europa Liberă: Care sunt diferenţele tranşante ale proiectului noi Constituţii faţă de Constituţia actuală?

Alexandru Arseni: „Într-adevăr toţi care au fost prezenţi la şedinţa comisiei agrează acest proiect. Multe puncte au fost revăzute, dacă e să ne referim chiar la limba oficială a ţării, limba română, al doilea moment ţine de instituţia şefului statului care se preconizează în proiect şi toţi au agreat-o, ca şeful statului să fie ales direct de cetăţeni şi respectiv cu ajustarea a funcţiilor şi atribuţiilor pe care le deţine şi trebuie să le îndeplinească şeful statului. S-a vorbit şi despre recunoaşterea dreptului de a alege de la vârsta de 16 ani, dar s-a rămas asupra ideii ca astăzi să se discute suplimentar, cu toate că ideea este agreată şi de către studenţi”.

Europa Liberă: Aţi putea să ne explicaţi, de exemplu, rostul sau relevanţa unor inovaţii, din textul eventualei noi Constituţii, de exemplu cel al întineririi votanţilor până la 16 ani?

Alexandru Arseni: „Lumea civilizată încă din secolul trecut a recunoscut acest drept. Tineretul se maturizează mai devreme, cunoaşte viaţa politică, este antrenat în aceste activităţi. Ei explică, acum avem 16 ani, la 18 vom avea dreptul la vot şi tocmai la 20 vom face uz de dreptul nostru de vot”.

Europa Liberă: Dle Arseni, există vreun exemplu în Constituţiile ţărilor lumii când ar fi fost limitat dreptul la vot de la o anumită vârstă?

Alexandru Arseni: „Nu există. În art. 13 din Codul nostru Electoral scrie că numai persoanele care sunt private de dreptul de vot prin sentinţă sau hotărâre de judecată nu pot vota. Vârsta nu este limitată.”

Europa Liberă: Despre actuala constituţie s-a spus multe, ba că ar semăna cu un caşcaval olandez, cu multe găuri adică, ba că „este îmbibată cu imprecizii şi incoerenţe” Dincolo de articolul care prevede alegerea şefului statului, sau – mă rog - aproape imposibilitatea alegerii şefului statului, ce altceva necesită în mod stringent şi grabnic o modificare? Poate ne oferiţi un exemplu – două ce ar convinge pe alegător să fie motivat să voteze – mai ales că în mare grabă - într-un eventual referendum?

Alexandru Arseni: „S-a ajustat dreptul la libertate şi securitate a persoanei. Acest articol 25 a fost completat cu 4 aliniate, foarte clare, preluate din practica CEDO vizavi de aceste reţineri, etc. S-a mers pe îmbunătăţirea multor articole, cum ar fi dreptul tineretului la dezvoltarea, asigurarea mamei şi copilului, etc.”

Europa Liberă: Cum totuşi s-a întâmplat că la 1994 experţii şi legiuitorii au produs un document cu numeroase cusururi ? Şi ce garanţii putem avea acum că textul eventualei noi Constituţii va fi mai puţin defectuos?

Alexandru Arseni: „Atunci, în 1993 în martie, când Parlamentul a adoptat proiectul noii Constituţii în noua lectură, într-adevăr a fost avizele şi de la comisiile internaţionale care au spus că urmeazăa fi precizate câteva articole. Urma, conform hotărârii din martie 1993, Parlamentul după dezbateri publice să adopte Constituţia în a doua lectură şi să o supună referendumului dar nu s-a întâmplat acest lucru. S-a mers la alegeri anticipate şi în 1994 Partidul Democrat Agrar fără să consulte alte organizaţii, au refăcut acel proiect şi l-au adoptat cu lacunele care pe parcurs au ieşit la iveală. În 2000 s-a purces iarăşi la modificări vizavi de procedura de alegere a şefului statului, nu au fost duse până la capăt. Întotdeauna s-a pus interesul politic în faţă, acum am pus la bază aspectul ştiinţific al reglementărilor juridico-politice din Cosntituţie”.

Europa Liberă: Aveţi siguranţa că şi de această dată politicul nu se va amesteca în ţesătura viitoarei Constituţii?


Alexandru Arseni
: “Nu este exclus ca Parlamentul să încerce... dar Comisia va fi prezentă şi vom da consultaţiile de rigoare ca să nu stricăm dar să îmbunătăţim”.

Europa Liberă: Există două opinii tranşante: una - şi aceasta pare să reflecte poziţia principială a Comisiei de la Veneţia – că indiferent dacă se adoptă sau nu o nouă Constituţie, acest Parlament trebuie dizolvat şi trebui desfăşurate anticipate. O altă abordare este că după adoptarea unei noi Constituţii prin referendum ar deveni imposibil să organizezi alegeri anticipate. Dumneavoastră cred că sunteţi adeptul celei de-a doua abordări, nu?

Alexandru Arseni: Absolut.

Europa Liberă: În acest caz, ce le puteţi răspunde celora care susţin că nu poţi să foloseşti nişte texte constituţionale, cum ar fi cel referitor la referendum şi la rezultatele acestuia, pentru anularea altor dispoziţii din aceeaşi Constitutie, cele, de exemplu, referitoare la obligativitatea dizolvării Parlamentului si organizării alegerilor parlamentare anticipate, in cazul in care Parlamentul a eşuat in tentativele de alegere a Presedintelui?

Alexandru Arseni: Noi în ce scop adoptăm o nouă Constituţie? Pentru a nu nimeri într-un impas şi după alegerile anticipate. Tta aşa să mergem din an în an la alegeri anticipate. Dacă poporul va vota propria Constituţie intră în vigoare noile reglementări şi actualul Parlament este obligat să ducă reformele până la capăt şi să pregătească alegerile în baza noii Constituţii. Noi am avut doar o singură întâlnire cu membrii Comisiei de la Veneţia, am făcut doar schimburi de opinii, urmează ca la Comisia de la Veneţia să se ducă experţii noştri să le explice situaţia, pentru că noi tot avem suficienţi jurişti pregătiţi. Noi nu vrem nicio confruntare dar să fie clar că poporul este în drept să-şi modifice Constituţia atunci când doreşte el.

Europa Liberă: Domnule Arseni, dacă liderul comunist, fostul preşedinte Voronin, după cele două tentative de alegere a şefului statului nu ar fi organizat alegeri anticipate, ci ar fi spus că va modifica radical Constituţia ca să poată fi ales un nou preşedinte, dumneavoastră ce atitudine aţi fi adoptat? Aţi fi acceptat, de exemplu, să participaţi la o eventuală comisiei pentru reforma constituţională?

Alexandru Arseni: Atunci, alegerile din 5 aprilie au fost fraudate, din start nu s-a recunoscut ligitimitatea acelei majorităţi create în baza votului din 5 aprilie. Situaţia a fost diametral opusă după 29 iulie. Nici nu poate fi pusă problema dacă... Ştiu la sigur că dl Voronin spune una dar face alta.

Europa Liberă: În cazul în care adoptarea noii Constituţii va rămâne în grija viitorului Parlament, care ar putea avea alte fizionomie politică, credeţi că textul noii Constituţii – aşa cum a fost scris acum – ar putea suferi modificări?

Alexandru Arseni: În funcţie de ce majoritate va veni, dar vă spun cu certitudine că acest proiect de Constituţie este foarte bine cântărit şi din punct de vedere ştiinţific şi din punctuld e vedere al reglementărilor relaţiilor sociale, juridico-politice, ceea ce ţin de domeniul dreptului constituţional.

Europa Liberă: Vă mulţumim, domnule Arseni.
XS
SM
MD
LG