Linkuri accesibilitate

Mulți dintre polițiștii torționari continuă să-și exercite funcția


Juristul Ion Guzun (Institutul pentru Drepturile Omului)
Juristul Ion Guzun (Institutul pentru Drepturile Omului)

Ion Guzun: „Cazurile de tortură sunt considerate în jurisprudenţa internaţională extrem de grave, motiv pentru care cei bănuiţi trebuie suspendaţi pe perioada examinării cauzelor”

Procurorul general anunţa săptămâna trecută într-o conferinţă că Procuratura Generală a trimis în judecată peste 25 de dosare pe numele unor polişisti bănuiţi că ar fi aplicat tortura faţă de manifestanţii din 7 aprilie. Numai că mulţi dintre poliţiştii acuzaţi de tortură continuă să-şi exercite funcţia, ceea ce, potrivit juristilor independenţi, contravine jurisprudenţei internaţionale, ba chiar lasă loc pentru intimidarea celor care s-au plîns de tortură.

Juristul Ion Guzun de la Institutul pentru Drepturile Omului – organizaţie care împreună cu alte câteva ONG-uri s-a angajat să monitorizeze modul în care autorităţile investighează abuzurile comise faţă de protestatarii din 7 aprilie – spune că ar cunoaşte cel puţin şase poliţişti, unii dintre ei cu poziţii extrem de importante în cadrul MAI, care au rămas în funcţie deşi sunt acuzaţi de către victimele aresturilor de după 7 aprilie de acte de tortură.

Ion Guzun: „Dacă vorbim despre Saachian, de exemplu, acesta este locotenent colonel de poliţie şi şef al secţiei poliţie criminală din cadrul CGP. El are acces la bazele de date, are armă, respectiv, el poate verifica orice persoană care a depus plîngre împotriva lui. Mai ales că multe persoane arestate în aprilie conţin o fişă personală unde sunt trecute chiar şi actele de studii. Asta admite cazuri de intimidare faţă de victimele torturii. ”

Oxana Radu
Oxana Radu este deocamdată singura care a afirmat că s-ar simţi ţinta unor intimidări ce ar putea avea legătură cu plîngerile depuse împotriva poliţiştilor care au maltratat-o în timp ce se afla în custodia poliţiei.

Oxana Radu: „Le consideram coincidenţe. Dar acum mă gândesc că nu sunt coincidenţe. Timp de o lună, mi s-a spart apartamentul, apoi şi maşina, dar nimic din lucrurile valoroase nu mi s-a sustras. Cred că e vorba despre intimidări. Sunt foarte nemulţumită că procuratura a refuzat să cerceteze aceste cazuri”.

Oxana Radu mai spune că cei trei poliţişti care au torturat-o şi pe care i-a identificat continuă să fie în funcţie. Am căutat să aflu cum explică conducerea MAI faptul că nu i-a suspendat pe poliţiştii acuzaţi de tortură.

Vadim Slonin, şef de secţie în cadrul Direcţiei securitate internă din cadrul MAI: „Noi nu avem pîrghii disciplinare asupra lor. Vom avea cînd va fi dovedită vinovăţia lor, printr-o sentinţă definitivă. Întrebarea de tortură se soluţionează pe cale penală…”

Cu toate acestea, MAI a încercat să-i suspendeze din funcţie pe cel puţin 12 poliţişti acuzaţi în dosare de tortură legate de evenimentele din aprilie. Şase din cei 12 angajaţi ai MAI au contestat însă în judecată ordinul de destituire şi au obţinut câştig de cauză, fapt care a determinat conducerea MAI sa-i lase în funcţie. Unul dintre argumentele invocate – ministerul nu vrea să se pomenească în situaţia în care să fie nevoit să le achite poliţiştilor despăgubiri, dacă vina acestora nu va fi dovedită în judecată.

Juristul Ion Guzun califica însă acţiunile MAI drept ilegale şi spune că, de fapt, MAI îi apără astfel pe angajaţii săi: „Noi considerăm aceste repuneri în funcţie drept ilegale. Cazurile de tortură sunt considerate în jurisprudenţa internaţională extrem de grave, motiv pentru care cei bănuiţi trebuie suspendaţi pe perioada examinării cauzelor. Altfel, aceste procese sunt considerate ineficiente.”

Iată însă punctual de vedere al avocatului Vladislav Gribincea de la organizaţia Juriştii pentru drepturile omului: „Veriga slabă o constituie judecătorii de instrucţie care au dat cîştig de cauză poliţiştilor. După ce ei au dat asemena decizii, ministerul a fost descurajat să mai suspende. Dar eu cred că mult mai grav este să tolerezi practica torturii în comisariate decât să plăteşti nişte despăgubiri.”

Printre angajatii MAI acuzaţi de tortură care continuă să-şi exercite funcţiile figurează şi un poliţist bănuit că l-ar fi torturat de către Anatol Mătăsaru. Una dintre raţiunile din care judecătorul Ion Morozan a cerut restabilirea acestuia în funcţie este că suspendarea se va răsfrânge negativ asupra situaţiei materiale a familiei acestuia, făcîndu-se referire la un credit bancar pe care el l-ar avea de restituit.

Vom mai preciza că printre judecătorii care au dat decizii în favoarea poliţiştilor torţionari figurează Mihai Drosu, judecătorul suspendat din funcţie pentru implicarea în judecarea nedreaptă a protestelor din aprilie. Alte trei decizii de îndreptăţire a torţionarilor au fost pronunţate de unul şi acelaşi judecător.
Previous Next

XS
SM
MD
LG