Linkuri accesibilitate

„Reforma în sănătate, în sfârşit”, titrează New York Times consemnând că adoptarea propunerii preşedintelui Barack Obama „reprezintă un angajament naţional de a reforma cele mai proaste părţi din actualul sistem”. Nouă reformă va oferi asigurări de boală pentru zeci de milioane de americani, va preveni abuzurile companiilor de asigurări, căutând să reducă deficitele şi costurile tot mai ridicate. Conform publicaţiei americane, reforma sistemului de asigurări medicale a fost votată în ciuda faptului că nici un republican nu a susţinut-o. Aceşti susţin în continuare că reforma va costa mult prea mult.

New York Times notează că punctul central al noii reforme este de a îmbunătăţi piaţa asigurărilor atât de costisitoare pentru persoanele cu venituri mici şi micul business; începând cu 2014, aproape toţi americanii vor fi asiguraţi, indiferent de venit. „De-a lungul timpului, reformele pot aduce o schimbare covârşitoare asupra modului în care se oferă şi se plăteşte pentru asistenţa medicală. În final acestea ar putea avea o importanţă istorică chiar mai mare decât Serviciului de Securitate”, scrie New York Times.

Financial Times aduce în discuţie problematica monedei comune, Euro, şi a crizei actuale din sudul Europei. Publicaţia britanică este de părere că „problema unei monede unice ar fi fost probabil rezolvată într-un grup mai mic de ţări care au o şansă decentă de a concura cu Germania. Alăturând Europa de sud a ridicat enorm mizele, (...), iar partenerii au rămas din păcate incompatibili”. Financial Times scrie că trebuia ca ţările mediteraneene să dobândească disciplină fiscală, în timp ce ţările nordice să îşi flexibilizeze puţin politicile economice; lucrurile s-au petrecut tocmai pe dos, expunând în mod brutal diferenţele economice dintre nord şi sud prin actuala criză financiară. „Pentru a rezolva acum lucrurile, este nevoie de corectarea a încă 10 ani de competitivitate în scădere în partea de sud, într-un moment în care economia mondială se luptă cu o cerere tot mai mare”, scrie publicaţia. Cotidianul britanic analizează ideea unei monede europene împărţite, în nord, „neuro”, iar în sud, „sudo”, unde 100 de Euro se vor împărţi între 50 de neuro şi 50 de sudo, iar obligaţiile fiecărei ţări vor avea astfel o componentă puternică şi una slabă. „Beneficiile unei uniuni monetare vor fi în mare parte păstrate: mai bine două grupuri eficiente, decât o monedă care nu funcţionează”, notează în final Financial Times.

Dacă până acum toţi se întrebau dacă noul preşedinte ucrainian Viktor Ianucovici îşi va îndrepta politicile către Kremlin ori către Bruxelles, conducerea de la Beijing este acum în vizor, pentru a ajuta Kievul în problemele sale economice, scrie Moscow Times. Motivul este că Rusia are oricum problemele sale financiare, în timp ce Uniunea Europeană îşi va ajuta mai degrabă partenerii din est, printre care şi România, dat fiind problemele economice. China în schimb, notează Moscow Times, nu pune condiţii serioase, în special în domenii precum drepturile omului, sau normele sociale şi de mediu, cerând doar ca ţările debitoare să nu recunoască independenţa Taiwan-ului. Astfel, Ucraina va urma paşii Republicii Moldova care şi-a întărit relaţiile cu China la mijlocul anului trecut. Conform experţilor ucrainieni, colaborarea cu Beijingul se aşteaptă să crească în diverse domenii, precum în cel nuclear, dat fiind că cele două companii naţionale de energie nucleară deja au semnat un memorandum de înţelegere. „Jocul Chinei în Ucraina ar putea fi o lovitură serioasă dată planurile de extindere ale Rusiei în zona post sovietică”, scrie Moscow Times, notând la final că „ întrebarea cheie este cum se va adapta Kievul la noua dinamica”.

Guardian anunţă verdictul în favoarea romilor al Curţii Europene de Drepturi ale Omului (ECHR) susţinând cauza celor 15 elevi romi din Croaţia. În 2002 romii din regiunea Medjimurje, în apropierea graniţei cu Ungaria şi Slovenia, au dat în judecată şcolile elementare din zonă pentru că au segregat 15 elevi într-o clasă specială unde se preda mai puţin decât în curricula obişnuită. Această decizie a fost justificată pe motiv că elevii nu cunoşteau limba croată. Tribunalul local şi apoi cel regional au refuzat cazul romilor, la fel cum a făcut şi Curtea Constituţională timp de şase ani. În final Curtea de la Strasbourg a preluat cazul şi a dat dreptate romilor. Aplaudând decizia, Guardian notează paradoxul acestei victorii în comunitatea romă unde mulţi nu au susţinut petiţia elevilor, din cauza fricii că un verdict în favoarea acestora va crea apoi şi mai multă discriminare din partea vecinilor ne-romi. Acest fapt „subliniază cât de nesiguri se simt romii. Va fi nevoie nu doar de o schimbare judiciară, ci de o una socială la un nivel mai mare în Europa, pentru a elimina această frică”, conchide Guardian.
XS
SM
MD
LG