Linkuri accesibilitate

Marcel Răducanu: Cu regret, toate investiţiile pe care le-au făcut cetățenii R. Moldova întorcându-se de la muncă de peste hotare, au fost făcute în imobil.


Dezvoltarea regională, posibilă oare, practic, în Republica Moldova? Cât timp şi resurse ne-ar putea lua ca să reîntoarcem la normalitate majoritatea localităţilor? Şi cum putem face macaralele să reînceapă a se mişca? O discuţie astăzi pe aceste teme cu invitatul Europei Libere, Ministrul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, Marcel Răducanu
.

Europa Liberă: Haideţi, domnule ministru, să construim un tablou al realităţii din afara Chişinăul: localităţi care parcă au încremenit în timp, frumoase doar în compunerile elevilor, cu servicii publice medievale, aprovizionare bună şi cu apă bună doar în poezii cu izvoare, reţea de canalizare ca pe timpul lui Burebista, drumuri neschimbate de pe când era bunica fată mare sau poate şi mai rele … V-aş ruga, domnule Răducanu, să ne contraziceţi cumva, să ne daţi un exemplu două în care frumoasele cuvinte „dezvoltare regională” au însemnat ceva vizibil şi palpabil pentru moldoveni.

Marcel Răducanu
: „Într-adevăr situaţia în regiunile Republicii Moldova, după cum spune legea despre dezvoltarea regională, nu este chiar aşa cum ne-am dori sau cum este descrisă de frumoşii noştri copii în compuneri. Odată ce avem legea, odată ce am purces pe acest drum, nu este departe acel timp când situaţia se va schimba. Cum am zis, avem Legea despre dezvoltarea regională, conform căreia Republica Moldova este împărţită în şase regiuni - nord, sud, centru, Chişinău, UTA Găgăuzia şi regiunea transnistreană. Este foarte important să înţelegem că nu este vorba de regiuni administrative, ci despre regiuni de dezvoltare. Acestea sunt autonome în luarea deciziilor şi în selectarea proiectelor pentru dezvoltare. Donatorii şi partenerii externi atunci când vorbesc despre Republica Moldova o văd împărţită, fiecare regiune având proirităţile ei”.

Europa Liberă: Cam cât timp, în acest caz, ne-ar trebui ca să ajungem în situaţia ca fiece regiune să poată „asigura locuitorilor săi un mediu confortabil de trai şi activitate, iar vizitatorilor ospitalitate şi mediu plăcut de sejur”? – cum am citit într-un document programatic….

Marcel Răducanu: „Asta depinde foarte mult de noi, de cum ne vom mişca. Ce am în vedere? Partenerii şi donatorii externi aşteaptă multe de la noi, asemeni nouă care aşteptăm mult de la dânşii. Sper că vom reuşi într-un scurt timp să selectăm acele proiecte care să fie acceptate de către patrenerii noştri externi. Avem un Fond de Dezvoltare Regională din bugetul ţării aprobat de Guvern care este modest, de 130 de milioane, dar oricum este ceva. Eu cred că se poate de obţinut ceva într-un timp scurt, cum ar fi într-un an, un an şi jumătate. Recent am efectuat o vizită în Polonia, la Varşovia şi mi-am dat seama cât de departe sunt ei. Pentru dezvoltarea regională în anul 2010 au alocate 60 de miliarde de euro. Un an de zile cred că este suficient ca să se vadă că am purces la drum şi câte ceva am realizat”.

Europa Liberă: De ce resurse, anuale, de exemplu, dispune Ministerul pe care-l conduceţi pentru dezvoltarea regională, pentru aplicarea strategiei existente în acest sens? E mult? E puţin? Cum completaţi golurile, de exemplu?

Marcel Răducanu: „Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională constituie 134 de milioane de lei, sunt bani din bugetul Republicii Moldova. Aşteptăm ca împreună cu donatorii externi să obţinem sume mai mari. Sigur că este puţin, nu întâmplător am dat exemplul Poloniei, însă este important că deja s-au găsit bani pentru a susţine aceste proiecte. Aceste sume reprezintă aportul Guvernului pentru a susţine sumele mari care vor veni şi vom avea capacitatea să le aspirăm din exterior”.

Europa Liberă: Există vreo regiune sau măcar vreo localitate, în afară de Chişinău, care să fie viabilă, autosuficientă financiar astfel încât să-şi permită cel puţin visul de a avea o perspectivă de dezvoltare?


Marcel Răducanu
: „Sigur că avem. Avem aşa numiţii poli de dezvoltare, este vorba de Edineţ la nord, este vorba de Briceni, Bălţi, la sud vorbim de Cahul, în centru de Leova. Sigur că tindem spre perfecţiune”.

Europa Liberă: Actuala divizare administrativ-teritorială, cât de potrivită credeţi că este pentru logica dezvoltării regionale?


Marcel Răducanu
: „Eu nu aş vrea să mergem pe varianta propusă de dvs. Când vorbim despre regiuni, vorbim numai despre dezvoltare şi nicidecum de regiuni administrative. În viziunea mea nu cred că este cea mai portivită variantă, dar rămânem să mai vedem”.

Europa Liberă: Despre construcţii acum: numai în Chişinău, se pare, există peste 110 blocuri locative în care au fost investite peste două miliarde de lei, însă lucrările de construcţie pe majoritatea şantierelor au fost stopate. S-a tot vorbit la nivel guvernamental despre un program de relansare a domeniului construcţiilor… Există, nu există? Este necesar? Ce poate schimba ministerul dvs., în această situaţie?


Marcel Răducanu
: „Aş vrea să vă spun că situaţia este mult mai tristă, vorbim despre investiţii nu de două miliarde ci de aproape cinci miliarde de lei. Vorbim despre blocuri, multe din ele, finisate 90 la sută. Este creat un grup de lucru care va stabili care va stabili care sunt blocurile sau obiectivele prioritare care vor fi finanţate în primul rând. Nu trebuie să uităm că atunci când vorbim de construcţii vorbim despre afacerea cuiva, trebuie să ţinem cont de cel care a investit şi acel care aşteaptă ca investiţia să dea roadele cuvenite. Împreună cu Guvernul şi Banca Naţională se stabilesc acele priorităţi în economia naţională inclusiv şi în construcţii, care într-un viitor apropiat vor beneficia de nişte credite cu un procent de dobândă mai mic”.

Europa Liberă: Cum stau lucrurile în oraşele care sunt mai degrabă nişte sate mari? Cum se construieşte acolo? A existat criză sau nici măcar nu au început contrucţiile acolo?

Marcel Răducanu: „Cu regret, cetăţenii Republicii Moldova, în ultimii cinci ani de zile, toate investiţiile pe care le-au făcut întorcându-se de la muncă de peste hotare, au fost făcute în imobil. Anume acest fapt a dat posibilitate ca ramura construcţiilor să se dezvolte în ultima perioadă. Sigur că în orice ţară capitala este pe primul loc la dezvoltare, însă necâtănd la aceasta se dezvoltă şi centrele raionale. Situaţia este puţin mai sumbră la ţară. 80 la sută se construieşte în Chişinău, restul la ţară”

Europa Liberă: Din punctul dvs de vedere, o tânără familie cât curaj trebuie să aibă ca să decidă să rămână într-un centru raional sau într-un sat, ţinând cont de situaţia care există?


Marcel Răducanu
: „Referitor la tinerii specialişti, avem un program de stat aprobat de Guvernul republicii Moldova în care statul şi-a asumat responsabilitatea să-i susţină pe aceşti tineri cu spaţiu locativ. Ministerul este responsabil de acest proiect. Dacă vorbim despre acei care nu îşi permit să procure un spaţiu locativ, aici Guvernul va veni cu un proiect de construcţie a locuinţelor sociale”.

Europa Liberă: Când va fi acest proiect?

Marcel Răducanu: „Acest proiect a demarat, a doua etapă a negocierilor cu BERD se va încheia într-o săptămână două. Va porni faza a doua a proiectului, pentru că faza întâia s-a încheiat”.

Europa Liberă: Vă mulţumim mult, domnule ministru.
XS
SM
MD
LG