Linkuri accesibilitate

Liberalii acceptă proiectul UE, democrat-liberalii tac, socialiștii și maghiarii vor un număr mai mare de regiuni

Modificarea Constitutiei romanesti, odata cu adoptarea referendumului prin care majoritatea romanilor au votat pentru trecerea de la parlamentul format din doua camere la unul format din una singura, aduce in discutie si alte chestiuni problematice. Ar fi vorba, de pilda, despre o impartire a Romaniei in regiuni functionale. Inca din 1999 Romania a adoptat un proiect european si a infiintat opt regiuni de dezvoltare, necesare in viziunea Bruxelles-ului pentru atragerea fondurilor care sa contribuie la modernizarea tarii in asa fel incit sa nu mai exista discrepante mari intre diversele zone. Cum se stie, vestul Romaniei este mult mai dezvoltat decit estul si sudul, cu exceptia capitalei. Formatiunea maghiara a negociat, inca din 2005 când a revenit la guvernare, un proiect de lege care sa mizeze mai mult pe regionalizarea tarii, dar in asa fel incit sa lucrurile sa fie functionale. Acum spre exemplu judetele Alba si Harghita, situate in Transilvania, sint in aceeasi regiune de dezvoltare, dar cele doua nu au deloc aceleasi prioritati.

Multi lideri de opinie ardeleni au sustinut de-a lungul timpului ca regionalizarea sa aiba la baza regiunile istorice: Moldova, Dobrogea, Oltenia, Transilvania, Banat. Argumentele principale ar fi ca o astfel de configurare ar avea o continuitate naturala, ar duce la potentarea resurselor, ar fi mai atractiva pentru investitori si ar reduce birocratia. In traditia nationalista a politicienilor romani acest proiect a fost de la inceput neviabil. Pe de alta parte nici asocierea judetelor cu populatie preponderent maghiara nu este vazuta cu ochi buni, desi acestea se afla in centrul tari, si ca atare nu poate fi vorba despre pericolul ca acestea sa migreze, economic, de pilda, spre Ungaria.

Pastrarea parlamentului bicameral ar avea sens, daca intr-una dintre camere ar fi reprezentanti ai regiunilor de dezvoltare oricare ar fi acestea. Dar o regionalizare reala a Romaniei ar insemna implicit o descentralizare clara, care sa dea regiunilor puteri economice, administrative si culturale depline. Or si acest lucru este vazut cu suspiciune de politicienii romani. Totusi potrivit liberalilor, textul revizuit al Constitutiei Romaniei ar trebui sa nu mai contina referinte la judete, ci sa vorbeasca in primul rind despre guvernarea locala cu organele ei: priamarii si consilii locale si in al doilea rind despree administratia publica. Liberalii propun deci trecea la regiunile de dezvoltare configurate deja prin proiectul european mai vechi, in vreme ce socialistii ar opta pentru 12 regiuni sau chiar 20. Maghiarii la rindul lor propun o varianta temperata care sa modifice numarul regiunilor existent de la 8 la 15, in vreme ce democrat-liberalii nu au formulat inca un punct de vedere.

Discutia este complicata de insistenta maghiarilor din judetele Harghita si Covasna, care pretind autonomie teritoriala. Practic o descentralizare serioasa ar putea oferi autonomie viitoarelor regiuni, insa felul cum se vor face comasarile actualelor judete suscita suspicini. Liderii politici romani nu vor cu nici un pret sa lase la un loc mai multe judete locuite preponderent de maghiari, desi in mod evident nu exista nici un pericol in acest sens, de vreme ce atit Romania, cit si Ungaria sint in Uniunea Europeana, iar relatiile celor doua tari s-au normalizat de mult.
XS
SM
MD
LG