Linkuri accesibilitate

Ratificarea ar permite tragerea la răspundere a persoanelor care s-ar face vinovate în cazul reinzbucnirii conflictului transnistrean îngheţat

Mai multe ong-uri din Moldova, fondatoare ale Coaliţiei Naţionale pentru Curtea Penală Internaţională, dintre care Amnesty International-Moldova, Centrul de resurse pentru drepturile omului (CReDO), Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM), îndeamnă Parlamentul RM să ratifice Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale pe care l-a semnat încă în 2000. Ce beneficii ar aduce Moldovei ratificarea acestui document şi de ce nu a fost ratificat timp de 10 ani?

Ludmila Popovici
Membrii Coaliţiei Naţionale pentru Curtea Penală Internaţională consideră că atîta timp cît Moldova nu va ratifica Statutul de la Roma în acest spaţiu rămîne o uşă deschisă pentru genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii.

Ludmila Popovici care reprezintă Centrul de reabilitare a victimelor torturii MEMORIA, unul dintre fondatorii Coaliţiei: “Republica Moldova trebuie să înţeleagă că este important să avem semnat un asemenea document deoarece va fi un garant pentru respectarea drepturilor esenţiale sau elementare ale omului, în special dreptul la viaţă, integritate fizică şi psihică, şi dreptul de a nu fi torturat, schingiuit. Omul nu trebuie să fie supus riscurilor de încălcare a drepturilor”.

Proiectul de lege privind ratificarea Statutului de la Roma elaborat de Ministerul Justiţiei în anii 2006-2007 exclude însă regiunea transnistreană de sub jurisdicţia Statutului, lipsindu-i pe locuitorii transnistreni de protecţia pe care le-o asigură acest document, prin efectul de prevenire pe care îl are, ceea ce, potrivit lui Ion Manole, preşedintele asociaţiei pentru drepturile omului Promo-Lex, nu trebuie admis:

Ion Manole
Ion Manole: “Avînd un teritoriu aflat în afara controlului constituţional, cred că ne dăm foarte bine seama că toate aceste crime împotriva umanităţii, alte crime grave, genocidul, de exemplu, ar putea fi sau poate sînt săvîrşite în stînga Nistrului. Mai ales ultimele cazuri care sînt cunoscute de către noi în ceea ce priveşte penitenciarele din regiune demonstrează că sînt urme sau semne ale unor astfel de posibile crime”.

Pe de altă parte, ratificarea Statutului Curţii Internaţionale Penale ar permite tragerea la răspundere a persoanelor care s-ar face vinovate în cazul în care conflictul transnistrean îngheţat ar reizbucni, susţin apărătorii drepturilor omului.

În altă ordine de idei, prin neratificarea acestui document Moldova rămîne o zonă de refugiu pentru criminalii de război sau pentru cei care au comis crime împotriva umanităţii în altă parte.

Am încercat să aflu de la deputatul Vladimir Ţurcan, fostul şef al Comisiei parlamentare juridice din fostul Parlament, de ce RM n-a ratificat pînă acum acest document, în condiţiile în care existau motive de îngrijorare, după părerea apărătorilor drepturilor omului din Moldova, că asemenea crime pot fi comise, mai ales în stînga Nistrului. Vladimir Ţurcan spune că Statutul Curţii Penale Internaţionale n-a fost semnat deoarece RM se pomenise la un moment dat între ciocan şi nicovală din cauza divergenţelor dintre SUA şi statele UE.

Vladimir Ţurcan
Vladimir Ţurcan: “Dacă nu mă înşel, Statele Unite au pus condiţia ca cetăţenii lor să fie excluşi din lista celor care cad sub jurisdicţia Curţii. Contra acestei poziţii erau mai multe state ale Europei. Noi, în legătură cu aceasta, am avut nişte tratative pe linia Ministerului de Externe. Ministerul de Externe a solicitat poziţia altor state prin ambasadori ş.a.m.d. Era necesar de a formula nişte rezerve la acest statut. Era necesar de a petrece nişte întrevederi pentru a verifica totuşi poziţia statelor din Europa”.

Promotorii drepturilor omului în Moldova sînt de părerea că neratificarea Statutului de la Roma ar putea fi un obstacol pentru încheierea unui nou acord cu Uniunea Europeană, care consideră sprijinul Curţii Penale Internaţionale unul dintre elementele-cheie ale politicii sale interne şi externe.

Să adăugăm că într-o primă reacţie la apelul ong-urilor, preşedintele Comisiei juridice a Legislativului, Ion Pleşca, a declarat Europei Libere că săptămîna viitoare vor fi organizate dezbateri în Parlament pentru a se vedea care sînt acţiunile prioritare ale RM pentru aderarea la Curtea Penală Internaţională.
XS
SM
MD
LG