Miniştrii de finanţe din zona euro s-au pus de acord asupra unui plan de salvare a economiei greceşti dacă Grecia va ajunge în incapacitate de plată, insistînd însă că deocamdată nu este cazul. Puţine detalii ale planului au fost date publicităţii, dar surse apropiate întrunirii de la Bruxelles au spus că mai multe guverne europene s-au angajat să ofere grecilor la nevoie împrumuturi negarantate.
Întrucât asemenea credite sunt considerate tranzacţii comerciale, un astfel de ajutor nu ar încălca regulile UE, care spun că un stat membru nu are dreptul să-şi asume datoriile altui stat membru. Creditele ar urma să fie acordate Greciei cu dobânzi mai mari decât cele de pe piaţă, tocmai pentru a obliga Atena să recurgă la refinanţare pe piaţa liberă.
La Bruxelles, miniştrii din mai multe economii de frunte ale Europei au insistat că deocamdată Grecia nu are nevoie de ajutor extern. Aşa a spus şi şeful actual al aşa-numitului „Eurogrup”, premierul din Luxemburg Jean Claude Juncker care a precizat că Grecia nu va fi ajutată în orice caz, ci numai în cazul că va avea nevoie neapărată de sprijin extern. „Nu credem că va exista această nevoie, dar trebuie să ne pregătim instrumentele necesare”, a mai spus premierul din Luxemburg.
Miniştrii de finanţe din cele mai mari economii ale zonei euro, Germania şi Franţa, au făcut declaraţii asemănătoare, insistînd că Grecia a început deja să strângă cureaua. Asigurările date de la Bruxelles pieţelor încearcă să prevină o criză de încredere a investitorilor în moneda comună europeană, dar şi în alte ţări îndatorate din zona euro, ca Spania, Portugalia sau Irlanda.
Miniştrii de finanţe din cele 16 ţări ale zonei euro au insistat de altfel în declaraţia reuniunii de la Bruxelles că obiectivul lor principal este stabilitatea monedei comune şi nu problemele Greciei, pe care, spun ei, guvernul de la Atena este, sau trebuie să fie în stare să le rezolve singur.
Planul de salvare schiţat la Bruxelles va trebui aprobat de liderii tuturor celor 27 de ţări din UE. Aceasta se va întâmpla, în cel mai bun caz, la summitul european care va avea loc la Bruxelles în zilele de 25 şi 26 martie.
Întrucât asemenea credite sunt considerate tranzacţii comerciale, un astfel de ajutor nu ar încălca regulile UE, care spun că un stat membru nu are dreptul să-şi asume datoriile altui stat membru. Creditele ar urma să fie acordate Greciei cu dobânzi mai mari decât cele de pe piaţă, tocmai pentru a obliga Atena să recurgă la refinanţare pe piaţa liberă.
La Bruxelles, miniştrii din mai multe economii de frunte ale Europei au insistat că deocamdată Grecia nu are nevoie de ajutor extern. Aşa a spus şi şeful actual al aşa-numitului „Eurogrup”, premierul din Luxemburg Jean Claude Juncker care a precizat că Grecia nu va fi ajutată în orice caz, ci numai în cazul că va avea nevoie neapărată de sprijin extern. „Nu credem că va exista această nevoie, dar trebuie să ne pregătim instrumentele necesare”, a mai spus premierul din Luxemburg.
Miniştrii de finanţe din cele mai mari economii ale zonei euro, Germania şi Franţa, au făcut declaraţii asemănătoare, insistînd că Grecia a început deja să strângă cureaua. Asigurările date de la Bruxelles pieţelor încearcă să prevină o criză de încredere a investitorilor în moneda comună europeană, dar şi în alte ţări îndatorate din zona euro, ca Spania, Portugalia sau Irlanda.
Miniştrii de finanţe din cele 16 ţări ale zonei euro au insistat de altfel în declaraţia reuniunii de la Bruxelles că obiectivul lor principal este stabilitatea monedei comune şi nu problemele Greciei, pe care, spun ei, guvernul de la Atena este, sau trebuie să fie în stare să le rezolve singur.
Planul de salvare schiţat la Bruxelles va trebui aprobat de liderii tuturor celor 27 de ţări din UE. Aceasta se va întâmpla, în cel mai bun caz, la summitul european care va avea loc la Bruxelles în zilele de 25 şi 26 martie.
