Linkuri accesibilitate

Guvernarea și societatea au așteptări diferite de la comunitatea științifică


Gheorghe Duca, președintele Academiei de Științe
Gheorghe Duca, președintele Academiei de Științe

Gheorghe Duca: am trăit într-o societate unde această valoare a națiunii noastre a fost speculată în scopuri politice... limba aceasta este unică, este limba română.


Care este rolul si locul stiintei in societate, colaboreaza oare academicienii cu politicienii? Cateva întrebări, pe lângă altele pe care am dori să le adresăm invitatului emisiunii din această dimineaţă: domnul Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, chimist, fondator al Şcolii ştiinţifice Chimia Ecologică
.

Europa Libera: Se zice ca daca doreste să adere la UE, Moldova ar trebui sa-si rezolve problema identitară, inclusiv sa spuna clar care este limba oficiala a statului. Recent, la deschiderea conferintei stiintifice internationale „Grigore Vieru – 75 de ani de la naştere”, dumneavoastră, in calitate de peşedinte al Academiei de Ştiinţe aţi etalat, ca niciodată in ultimii ani, fără echivoc, opinia despre limba română. De ce pe timpul guvernarii comuniste nu s-a insistat să se spuna ca nu există loc de targ si interpretare? Era greu să ai un asemenea curaj?

Gheorghe Duca
: Vreau sa va spun ca nu este adevărat. Pozitia AŞM, adoptată la 9 septembrie 1994 prin decizia prezidiului AŞM şi confirmată in 1996 la 28 februarie prin adunarea generală a Academiei de Ştiinţe că limba vorbită in Republica Moldova este limba română. De atunci, cand erau la guvernare agrarienii, pana astazi, poziţia AŞM a rămas neschimbată. In afara de asta, in perioada guvernarii precedente, testamentul lui Nicolae Corlatanu, testamentul lui Grigore Vieru, membri ai Academiei, doctori Honoris causa, organizaţii ale Academiei de Ştiinţe demonstrează că poziţia AŞM a fost aceeaşi, neschimbată. Este altceva ca politicienii n-au respectat agrumentul ştiinţific şi au fost poate mai timizi in această perioadă. Dar asta-i altceva.

Europa Libera: Dle academician, dar sunteti de acord ca este un subiect care tine exclusiv de competenţa savanţilor şi nu poate face sub nicio forma obiectul unor altor discutii, in deosebi politice?

Gheorghe Duca: Absolut. Vreau sa va spun ca in Franţa, de exemplu, poziţiile Academiei de Ştiinţa nu se discută. Ele se primesc ca act. Acelasi lucru este valabil si in Austria. In mai multe tari, in rezultatul unor deduceri ştiinţifice, politicienii iau concluziile ca act si nu mai votează.

Europa Libera: Acum se vorbeste foarte mult despre o eventuală elaborare a noii Constitutii. Credeti ca ar trebui sa fie scris tranşant denumirea corecta a limbii? Chiar si cei din AIE discuta mai multe variante: romana (moldovenească), politic ar fi corect sa se numeasca moldovenească, ştiinţific română.

Gheorghe Duca: Situaţia noastră este foarte ridicolă. Noi am prezentat un studiu care reflecta cum este tratata problema limbii in diferite tari. La noi in Republica Moldova, ministrul, care si-a depus juramantul pe Constitutie ar trebui si sa o respete, si daca el nu spune ca e limba moldovenească atunci chipurile el ar fi incalcat Constitutia, si atunci ce facem noi cu acest ministru? Sau un savant, de exemplu, preşedintele AŞM este membru al guvernului, dar el se alege in functie de comunitatea ştiinţifică. El daca nu spune ca limba vorbită e română, inseamna ca savanţii, trebuie sa-i dea un vot de neincredere la adunarea generală a Academiei de Ştiinţe. Mie mi se pare ca totusi adevarul trebuie sa fie reflectat in Constitutie, sau chestiunea aceasta sa fie confirmata prin decizia pe care a luat-o comunitatea ştiinţifică in 1994.

Europa Libera: In caz daca se va pune la referendum si acest articol din Constitutie, ce s-ar putea intampla din moment ce populatia ramane atat de ratacita, ba chiar mai mult o buna parte din cetateni ezita sa recunoască ca vorbesc româna?

Gheorghe Duca: Noi am trait intr-o societate unde, din pacate, aceasta valoare a natiunii noastre a fost speculata in scopuri politice. Numai politice. In general, trebuie de recunoscut ca limba, pe parcursul anilor a avut mai multe denumiri: si limbă românească şi valahă şi limbă moldovenască. Dar, in ultima instanţă, savanţii au ajuns la o concluzie ca toate popoarele care locuiesc in acest spaţiu, vorbind aceeasi limbă, cu unele graiuri, cu unele dialecte – limba aceasta este unică, este limba română. Nu există consecinţe politice la care se gandesc unii politicieni.

Europa Libera: Putem discuta la nesfarsit pe marginea acestui subiect, dar as insista sa abordam si alte probleme. In alta ordine de idei, sunt voci din interior chiar care, susţin că de-a lungul mai multor ani conducerea AŞM a afişat in permanenţă un comportament mai docil faţă de fosta guvernare comunistă. Aici se vorbeste si despre expertizarea aşa-numitor manuale de istorie integrata, cu conţinuturi pe alocuri comuniste. Sa vorbim despre relatia politicieni-academicieni.

Gheorghe Duca: Noi avem lege care ne cheama sa avem un parteneriat cu guvernul in mai multe domenii. In ceea ce priveste istoria integrată. In general, această idee este o idee europeană. Ea a fost speculată, din păcate, de guvernarea precedentă. Istoria Europei a fost foarte complicată, ca si istoria Moldovei, a românilor. Au fost razboaie, oamenii au trecut prin revoluţii, situaţii de ură intre popoare. Europa, azi, vrea sa dezvolte o toleranţă. Inchipuiţi-vă că istoria Franţei ar continua sa vorbească despre englezi in culori negative şi invers, sau România cu Ungaria, sau Polonia cu Rusia. Chestia aceasta, in ultima instanţă, peste un timp oarecare, istoria devine un obiect educativ, pentru ca educa dragostea faţă de meleag, faţă de ţară. Sigur că europenii sunt foarte ingrijorati ca sa nu dezvolte ura unei ţări faţă de alta sau chiar unui pamant faţă de altul. Istoria integrata s-a introdus ca sa aplaneze unele momente foarte ascuţite in relaţiile dintre ţări.

Europa Libera: Dar in aceste imprejurari sa ne spuneti direct care este poziţia dvs. Cand vine vorba despre condamnarea crimelor comunismului?

Gheorghe Duca: Eu vreau sa va spun că noi suntem generaţia care ne-am nascut, am fost educati si am trăit in acea perioadă. O buna parte din populatie a suferit. Vreau sa va spun ca regimul comunist a distrus proprietatea privată. Buneii mei aveau 35 de hectare de pamant. Printr-un donos au fost trimisi in Siberia si le-a fost practic luata toata proprietatea. Economia a fost inlocuita de un sistem sovietic. Cei care au venit la putere spuneau ca vin la putere din numele poporului, dar odata ce au ajuns la putere au spus ca noi sutem poporul. Apoi ei au transformat teoria marxistă de analiză a capitalului intr-un regim criminal indreptat contra oamenilor. Numai pentru asta desigur ca trebuie condamnat acest regim.

Europa Libera: La lansarea monografiei „Ortodoxia in Moldova, puterea, biserica, enoriaşii” a lui Valeriu Pasat ati spus ca te cutremuri cunoscand faradelegile comise de autoritatile comuniste. S-ar zice ca dupa ce v-ar fi ascultat ex-preşedintele Vladimir Voronin, ar fi mers la un locaş sfânt şi ar fi deplâns această atitudine pe care ati fi exprimat-o tranşant in legatura cu ororile regimului comunist.


Gheorghe Duca: Domnul Voronin este un credincios. Avea atitudine deosebita faţă de biserica şi credinţă. Din punctul ăsta devedere, e chestiunea lui personala pe care nu pot s-o discut.

Europa Libera: In alta ordine de idei, cercetatorii ştiinţifici au fost constransi sa-si abandoneze cariera lor in sfera stiinţei. Multi din cei tineri au acceptat mai degraba calea migratiei, preferand sa emigreze in tarile din vestul Europei, in Canada, in SUA. Recunoaste existenta acestui exod de creiere?

Gheorghe Duca: In general despre salarii nu se prea vorbeşe in Occident. Omul are dreptul sa aiba salarii mai mari, pentru ca salariile formează fondurile sociale, fondurile de pensii, bugetul. La AŞM un inginer are un salariu tarifar de 700 de lei. Atunci despre ce fonduri de pensii putem sa formam noi, cand 40 de procente din salarii merg la diferite impozite. De aceea salariile trebuie sa fie liberalizate. Omului de ştiinţă trebuie de-i dat posibilitate sa castige granturi nationale si internationale. Salariul mediu la AŞM e in jur de 3000 de lei, dar unele persoane au si 10 mii de lei, altii chiar 20 de mii de lei. Din 2004 am antrenat in ţară prin diferite mijloace peste 15 milioane de euro. Numai cu fondurile din SUA, in ultimii 8 ani de zile au primit salarii peste 2500 de cercetatori din Republica Moldova.

Europa Libera: A avut loc prima rundă de audieri parlamentare privind modul cum sunt implimentate prevederile Codului de stiinta si inovare. A fost cu scârţ, pentru ca din cate inteleg astazi cercetarile stiintifice urmeaza sa fie localizate in universitati si nu in institutii subordonate AŞM.

Gheorghe Duca
: Lipsa credibilitatii unor deputati, a unor membri ai actualei guvernari faţă de comunitatea ştiinţifică se face prezenta. Exista o problemă: deseori guvernarea si societatea au asteptari diferite de la AŞM.

Europa Libera: Domnule academician daca ar fi sa tragem cateva concluzii, care ar fi acestea?

Gheorghe Duca: Vreau sa va spun ca, in general, schimbarile care au avut loc in ultima vreme in societatea noastră au fost asteptate de comunitatea ştiinţifică, de către intelectualitatea din Moldova. Noi am vrea sa participam mai activ in viata societatii, să crească credibilitatea faţă de comunitatea ştiinţifică. Oamenii de stiinta sunt oameni deosebiţi, ei trăiesc in altă lume. De aceea si am deschis acest liceu pentru copii dotaţi, pentru ca acesti tineri pe care noi ii selectam trăiesc in altă lume, ei trăiesc in lumea viitorului, dar noi avem nevoie de viitor. Avem nevoie de schimbari atât in societate cat si in economia societaţii.

Europa Libera: Multumim. Invitatul Europei Libere din aceasta dimineata a fost Gheorghe Duca, presedintele AŞM.
XS
SM
MD
LG