Linkuri accesibilitate

Iurii Șevciuc: veteran al rockului devenit critic vehement al regimului Putin

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem cu un buletin de ştiri cu principalele evenimente ale săptămânii trecute, prezentate de colega mea, Diana Răileanu.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Până la mijlocul lunii iunie, Republica Moldova ar putea avea o nouă Constituţie, care să fie supusă unui referendum. Liderii coaliţiei de guvernare din Republica Moldova au argumentat că în acest fel vor fi evitate alegeri parlamentare anticipate anul acesta. Pentru moment nu se stie exact ce modificari va cuprinde noua constitutie, însă e de aşteptat să fie schimbată modalitatea de alegere a şefului statului – considerată a fi cauza actualei crizei politice. Decizia Aliantei pentru Integrare Europeana a fost criticată de partidul comunistilor din opoziţie, numind-o drept “tentativa de uzurpare a puterii de stat”. Fracţiunea PCRM a declarat că în semn de protest va boicota lucrarile parlamentului şi va iniţia un alt referendum pentru un vot de neîncredere în actuala guvernare.

Ministrul adjunct de externe, Andrei Popov încearcă să convingă Rusia că orientarea pro-europeană a Republicii Moldova şi îmbunătăţirea relaţiilor ei cu România nu afectează interesele ruseşti în regiune. După discuţii purtate pe 9 martie, la Moscova, cu omologul său rus, Grigori Karasin, Andrei Popov a declarat Europei Libere că ar fi găsit înţelegere din partea diplomaţilor ruşi. Andrei Popov a mai anunţat planurile ministrului moldovean de externe, preşedintelui interimar şi primului ministru să viziteze Moscova în săptămânile şi lunile următoare.

În politica externă, prioritatea Uniunii Europene va fi să asigure stabilitatea în ţările vecine, promovând democraţia şi reformele economice, a declarat în Parlamentul European Catherine Ashton, şefa politicii externe europene. Ea a dat ca exemplu modul în care Uniunea a mediat încetarea luptelor între Rusia şi Georgia în 2008 sau succesele înregistrate de diplomaţia europeană în Balcanii de Vest.

Boris Berezovski, oligarhul rus refugiat în Anglia, a câştigat procesul de defăimare pe care l-a intentat unei televiziuni ruseşti. Procesul a fost judecat de Curtea Suprema de la Londra, care a condamnat televiziunea respectiva să plătească despăgubiri în valoare de 225 de mii de dolari. Intr-un documentar, prezentat de RTR Planeta în 2007, se afirma că Berezovski ar fi pus la cale otrăvirea fostului agent KGB Litvinenko.

Negarea sau minimalizarea Holocaustului au devenit o ofensă penală şi în Ungaria, unde poate fi pedepsită cu până la 3 ani închisoare. Preşedintele Ungariei a promulgat miercuri modificarea codului penal propusă de fostul guvern socialist şi aprobată anterior în Parlament cu 197 de voturi pentru şi 144 contra. Aproape 600 de mii de evrei unguri au fost exterminaţi în timpul Holocaustului.

Preşedintele Ucrainei Viktor Yanukovici a anunţat că limba ucraineană va fi singura limbă oficială a ţării sale, dar că vor trebui să fie puse în practică şi prevederile Cartei europene a limbilor regionale sau a limbilor minorităţilor. Potrivit agenţiei Moldpres, în baza acestei carte europene limba română ar putea obţine statutul de limbă regională oficială în zonele în care românii sunt majoritari, iar predarea s-ar putea face şi în limba română.

Şi tot săptămâna trecută, Rada supremă a aprobat componenţa noului guvern al Ucrainei, care va fi condus de Nicolai Azarov, şeful statului major electoral al lui Victor Yanukovici la ultimele alegeri prezidenţiale. Ministerul de externe al Ucrainei va fi condus de Constantin Grishcenko, iar cel al Apărării - de Mihail Ejeli.

Preşedintele Rusiei Dimitrii Medvedev a criticat Suedia pentru că ar acorda, ceea ce liderul de la Kremlin consideră a fi „refugiu”, bandiţilor ceceni. Declaraţia a fost făcută în cadrul unei conferinţe de presă la Moscova cu premierul Suediei, Frederik Reinfeldt. Rusia a criticat Suedia că nu îi extrădează pe mai mulţi ceceni, consideraţi de Rusia drept terorişti, iar de Suedia drept azilanţi politici.

Autorităţile comuniste din Cuba au spus că nu se vor lăsa „şantajate” de un activist pentru Drepturile Omului care face greva foamei. Guillermo Farinas, în vârstă de 48 de ani, şi-a început protestul după ce un alt disident, Orlando Zapata Tamayo, a murit făcând greva foamei în închisoare. Farinas spune că nu-şi va înceta protestul până când autorităţile cubaneze nu eliberează din închisoare 26 de deţinuţi politici. Dar ziarul „Granma”, care reflectă punctul de vedere al guvernului, a scris că Havana nu va ceda unor asemenea presiuni, pe care le-a numit „întreţinute” din străinătate.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Dragi prieteni, oaspetele ediţiei noastre de astăzi este jurnalista Natalia Uzun, redactor-şef al ziarului „Moldavskie Vedomosti” din Chişinău, căreia i-am adresat tradiţionala întrebare: ce evenimente ale săptămânii trecute i s-au părut mai importante?

Natalia Uzun
Natalia Uzun: „Dacă vorbim despre ambele maluri ale Nistrului, atunci ar fi de menţionat consultările interministeriale de la Moscova, unde printre cele mai importante chestiuni s-a aflat probabil şi cea transnistreană. De ce sunt ele importante? Pentru că tonul discuţiilor a fost foarte prietenesc şi constructiv. Am fi putut să ne aşteptăm la nişte urmări la fel de pozitive, dacă discuţiile nu aveau loc pe fundalul acelor evenimente, pe care noi le urmăream deja aici, în Moldova, care au creat un context ce ar putea să îndepărteze acele posibile perspective pozitive create prin efortul oamenilor din conducerea Moldovei care se ocupă astăzi de reglementarea transnistreană”.

Radu Benea: Ce anume evenimente aţi avut în vedere când aţi spus că acestea ar putea îndepărta perspectiva reglementării transnistrene?

Natalia Uzun: „Opinia publică a fost tulburată de decizia Parlamentului privind decorarea veteranilor cu o nouă distincţie - o cruce comemorativă dedicată încheierii celui de al dolea război mondial, la fel ca şi de încercarea de a redenumi ziua de 9 mai. Este puţin probabil ca asemenea lucruri să poată contribui la reunificarea ţării. Ele creează un fundal negativ pentru acţiunile de viitor ale guvernului în procesul reglementării transnistrene. Se ştie că noua abordare pune accent pe sporirea încrederii. În timp ce acţiunile ce subminează istoria noastră, temelia relaţiilor în societate, sigur că au un efect opus”.

Radu Benea: Unii ar putea să spună că aceste acţiuni ar avea numai valoare simbolică, în timp ce reglementarea transnistreană ar putea să progreseze numai în cazul unor acţiuni pragmatice, concrete, ce ar spori încrederea şi mai ales ar uşura, cu ajutorul partenerilor externi ai Republicii Moldova, viaţa oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului?

Natalia Uzun: „Poporul nostru are o vorbă înţeleaptă: frate, frate, dar brânza-i cu bani. Desigur, putem să facem împreună şi politică, şi afaceri, dar asta în nici un caz nu va însemna că există încredere, ci numai faptul că există condiţii ce garantează succesul în afaceri sau în relaţiile economice: e vorba de garanţiile partenerilor externi, garanţii juridice şi altele. Aşadar, toate acestea nu însemnă că există încredere. Noi trebuie să înţelegem că lucrăm cu oameni şi că businessul tot oamenii îl fac. Au fost situaţii mai dificile pentru mediul de afaceri. De aceea, nu putem să punem afacerile înaintea măsurilor de încredere. În primul rând, oamenii trebuie să poată serba ceva sau să poată comemora ceva împreună, să-şi amintească ceva împreună, numai în acest fel va putea să apară încrederea în societate şi nu prin faptul că vom putea să facem mult mai frumos comerţ unii cu alţii. Businessul nu a fost niciodată, în istorie, un element coagulant”.

Radu Benea: Natalia, săptămâna trecută, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse a decis să-l înlocuiască pe episcopul Iustinian al Tiraspolului şi Dubăsarului, după ce acesta a condus eparhiatul său timp de aproape 15 ani. Înainte să continuăm discuţia, vă propun să o ascultăm pe colega noastră Lucia Diaconu, care a încercat să afle cu cine şi de ce a fost înlocuit episcopul Iustinian?

-------------------------------------------------------------------------------------------------

Sfîntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse a hotărît să-l înlocuiască pe Iustinian cu episcopul de Krasnogorsk Savva, vicar al eparhiei moscovite, Iustinian fiind numit administrator al parohiilor ortodoxe ruse din SUA.

L-am rugat pe secretarul Mitropoliei Moldovei, protoiereul Vadim Cheibaş, să comenteze această schimbare de episcopi. Părintele Vadim a spus că episcopul Savva a fost ales şi cu votul PS Mitropolitului Vladimir, iar episcopia de Tiraspol şi Dubăsari, chiar dacă se află pe teritoriul unui stat autoproclamat, este parte integrantă a Mitropoliei Moldovei.

Părintele Vadim: “Am făcut pentru un spaţiu canonic al Patriarhiei. Asta nu e o chestie de relaţie externă. Este un spaţiu canonic al Patriarhiei şi ei au numit un episcop care a fost aprobat de Sinod”.

Episcopul Iustinian și Igor Smirnov
La Chişinău, episcopul Iustinian a fost privit de cele mai multe ori ca un susţinător al dreptului la autodeterminare al transnistrenilor. Cu toate acestea, el a fost decorat de preşedintele RM Petru Lucinschi, iar în 2001 Vladimir Voronin prin decret prezidenţial i-a acordat cetăţenia RM. Episcopul Iustinian a primit decoraţii şi de la liderul transnistrean Igor Smirnov.

Ziaristul de la Timpul Pavel Păduraru, care a publicat mai multe materiale de investigaţie dedicate activităţii Mitropoliei Moldovei, admite că episcopul Iustinian a fost avansat acum în semn de mulţumire pentru că a apărat interesele Tiraspolului, dar în acelaşi timp, zice ziaristul, această decizie ar putea avea şi alte semnificaţii.

Pavel Păduraru: “Să nu excludem faptul că Moscova încearcă să facă unele schimbări în administraţia de la Tiraspol. Şi ar avea nevoie de un ierarh al bisericilor sale mai supus în ceea ce priveşte apărarea intereselor pe care le urmăreşte. Or ştim cu toţii că deseori episcopul Iustinian s-a împotrivit şi unor iniţiative de-ale lui Smirnov la fel cum s-a opus vehement şi unor ordine, ca să le zic aşa, ale mitropolitului Vladimir”.

Însă unii ziarişti şi analişti politici din Transnistria cu care am discutat nu întrezăresc în schimbarea de episcopi un substrat politic, spunînd că este o chestiune strict bisericească, deşi au remarcat şi unele amănunte ale biografiei noului prelat.

Episcopul de Krasnogorsk Savva şi-a satisfăcut serviciul militar pe poligonul de la Semipalatinsk, iar din 1995 a fost preşedintele unei structuri noi a Patriarhiei Moscovei, cea responsabilă de relaţiile cu Forţele Armate şi instituţiile care apără ordinea de drept.


Doamnelor şi domnilor, corespondenţii noştri au încercat să afle şi opinia mai multor locuitori din Tiraspol şi Bender despre înlocuirea episcopului Iustinian.

„Despre faptul că Iustinian pleacă peste Ocean, am auzit. Însă nu ştim din ce motive. Sigur, cunoaştem că vine Savva, un oarecare arhiepiscop nou. Dar acest lucru ne frămână mai puţin. Suntem preocupaţi mai mult de problemele sociale şi economice, iar cum va sluji noul părinte, vom vedea”.

„N-ar trebui să fim afectaţi. Credinţa este aceeaşi peste tot. Şi în America sunt mănăstiri şi ele tot au nevoie de sprijin”.

„Dacă omul a lucrat bine şi a fost promovat, las-să plece. De ce nu? Există şi alţii, tineri, buni”.

„N-am ştiut. Acum aflu. Ne-am deprins, cumva, cu el. Ca şi cum ar fi de-al nostru. Acum, nu se ştie cum se va purta noul episcop. Să dea domnul să fie bine”.

„De ce să nu fie bine? Patriarhul ştie ce face şi pe cine să trimită. Cred că va fi bine. Sigur, îmi pare rău că pleacă Iustinian, dar, ce să facem?”

„Nu ştim despre asta. Mergem rar la biserică. Ce se va schimba? Eu cred că nimic nu se va schimba”.

„Eu cred că nu trebuia să plece. Dar, poate a intervenit ceva în viaţa lui, aşa încât a trebuit să ne lase. Îmi pare rău, desigur. Am crezut în el, cum s-ar spune, şi nu numai eu. Mulţi au avut încredere în el”.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Radu Benea: Să revenim la discuţia cu invitatul nostru. Natalia, ce puteţi spune dumneavoastră despre contribuţia episcopului Iustinian în fruntea eparhiei Tiraspolului şi Dubăsarului?

Episcopul Iustinian și Igor Smirnov
Natalia Uzun: „Episcopul Iustinian a fost unul dintre cei mai deosebiţi oameni ai Transnistriei de astăzi. Personalitate unică în felul său şi asta fără a aminti că are grad de colonel în armata căzăcească, a fost distins cu ordine şi medalii ale Moldovei şi ale Transnistriei. Este un om cu o greutate deosebită în conducerea bisericii ruse, în care au crezut oamenii de afaceri şi care a reuşit să aducă investiţii ale businessului în biserică şi, totodată, să facă din biserică deţinătoare de acţiuni în business. Deci, e un om cu o minte foarte pragmatică şi care a reuşit, totodată, să trezească respectul colegilor săi. În Statele Unite, unde va pleca să administreze parohiile bisericii ruse, deja se vorbeşte despre el ca despre un blagocin. Desigur, pentru Transnistria va fi o pierdere - un asemenea om ar putea să fie un liant în relaţiile noastre, între politicieni, pentru că rolul bisericii în soluţionarea conflictelor este de neînlocuit. Pe de altă parte, este o decizie tactică foarte înţeleaptă a Bisericii Ortodoxe Ruse de a trimite în Statele Unite, unde se ştie că Rusia şi enoriaşii întâmpină mai multe dificultăţi, deci, de a trimite un om cu atâta greutate şi atâtea capacităţi de a rezolva probleme foarte complicate. Deci, pentru Biserică e o decizie foarte înţeleaptă, pentru Transnistria - e o pierdere”.

Radu Benea: Opinia invitatei noastre Natalia Uzun, redactorul-şef al ziarului „Moldavskie Vedomosti”.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------

În timpul unui concert ţinut pe 7 martie pe scena palatului „Olimpiiskii” din Moscova, veteranul rockului rusesc Iurii Şevciuc, liderul grupului DDT a lansat o critică vehementă la adresa autorităţilor ruse.

Yurii Șevciuc
„Sistemul a construit în ţara noastră o putere crudă, brutală, foarte inumană. Poporul se chinuie nu numai în închisori şi lagăre, dar şi în casele de copii, spitale... Câtă năpastă pe capul nostru, fraţilor! Iar pe de altă parte, uitaţi-vă câte canalii se hrănesc din treuca puterii, în epoleţi şi cu girofaruri pe cap, care ne jefuiesc, ne lovesc cu maşina pe străzi, ne împuşcă în magazine şi nimeni, de fapt, nu a fost pedepsit pentru asta?”

Judecând după aplauzele şi chiotele ce-au răsunat frecvent în timpul discursului, Şevciuc a avut un public receptiv. În sală se aflau câteva zeci de mii de spectatori veniţi la ceremonia înmânării premiilor unui post de radio popular în Rusia, iar Şevciuc a participat la acest show printre alţi laureaţi.

În mai puţin de 24 de ore, imprimarea video cu discursul lui Şevciuc plasată pe Internet pe pagina YouTube a fost vizionată de 30 de mii de ori, iar peste două zile – de 75 de mii.

„Nu sunt un politician, - a subliniat Şevciuk; cu toate acestea, el a vorbit şi despre faptul că Rusia s-a transformat într-un stat miliţienesc şi a îndemnat autorităţile să-l elibereze pe fostul om de afaceri Mihail Hodorkovski - cât mai poate fi batjocorit, el şi prietenul său? Aceştia demult au întors toate datoriile. Cât timp vor fi ţinuţi în betonul închisorii?”, a continuat interpretul.

Şevciuk a participat de mai multe ori la manifestaţii ale opoziţiei din Rusia, spre exemplu, la „Marşul opozanţilor” din Sankt-Peterburg; acum, muzicianul şi-a împărtăşit viziunile celui mai larg public din capitala rusă.

Iurii Şevciuk: „Toţi gândesc în mod diferit. Însă eu consider că am dreptul să spun ceea ce gândesc, la fel ca şi orice alt om în ţara noastră. Peste tot unde sunt, eu încerc să le amintesc: fraţilor, voi nu sunteţi nişte robi, noi nu suntem robi. Noi avem multe drepturi despre care mulţi pur şi simplu au uitat. Asta-i tot. Lumea reacţionează în mod diferit, însă pe mine mă bucură tinerii din ţara noastră. Sunt foarte mulţi tineri cu privirea înflăcărată, însetaţi de Bine, însetaţi de Dreptate. Dacă în Rusia va exista libertatea cuvântului, libertatea persoanei, dacă vom avea nu numai obligaţii dar şi drepturi, vom avea o altă Rusie, o altă Rusie cu alţi oameni. De aceea, vorbind cu tinerii eu le spun: „Voi aveţi de trăit, fraţilor. Şi ce cântece veţi cânta, aşa va fi şi ţara”, a declarat într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, interpretul şi liderul grupului DDT, Iurii Şevciuk.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG