Linkuri accesibilitate

Vadim Pistrinciuc: „Pentru familiile pe care le-am selectat noi, aceste cheltuieli vor acoperi mai mult din jumătate din costurile acestor scumpiri.”

Compensaţiile sociale menite să îndulcească un pic gustul amar pe care îl lasă tarifele la gaze, curentul electric şi căldură vor intra în buzunarele oamenilor până la sfârşitul acestei luni, promit autorităţile. Tot bucurie şi asta … Dar nu cumva doar cârpim nişte găuri în buzunarele săracilor sau foarte săracilor? Sunt oare aceste compensaţii parte a unor politici sociale sănătoase, de lungă durată sau doar un fel de anestezie, ca să ne doară acum mai puţin? Nişte întrebări, pe lângă altele pe care am dori să le adresăm domnului ministru adjunct al Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei Vadim Pistrinciuc.

Europa Liberă: Domnule ministru, sigur că cei 390 de lei pe care-i vor primi oamenii în calitate de compensaţii la gaz, curent şi căldură pentru ianuarie, februarie şi martie sunt nişte bani, pentru unii poate o chestiune de viaţă şi moarte. Dar nu cumva cârpim astfel doar găurile din buzunarele săracilor? Sunt oare aceste compensaţii forma cea mai potrivită pentru a soluţiona o problemă gravă şi absurdă uneori?

Vadim Pistrinciuc: „Aceste compensaţii sunt în primul rând un răspuns pe care l-am putut noi găsi în momentul de faţă la condiţiile dificile în care s-au pomenit mai multe categorii de persoane. Un răspuns pe care ni-l putem asuma în contextul situaţiei economice din ţară. Este o compensare şi a altor activităţi care deja sunt întreprinse. Există în continuare sistemul de compensaţii nominative vechi pe care noi intenţionăm să-l reformăm. Anul acesta în sistemul de compensaţii au fost bugetate 390 de milioane de lei, plus există şi sistemul de ajutor social care se oferă oamenilor în funcţie de veniturile pe care le au ei. Este adevărat, poate nu le vor rezolva problemele dar este un sprijin, un ajutor”.

Europa Liberă: E chiar forma cea mai potrivită şi de durată sau acţionăm ca un fel de pompieri?

Vadim Pistrinciuc: „S-a anunţat deja că aceste compensaţii sunt doar pentru anul 2010. Până la toamnă vom veni cu un mecanism mai clar de compensare a costurilor foarte înalte pentru întreţinere pentru cele mai vulnerabile categorii, ceea ce ar însemna că va trebui să înserăm acest mecanism în sistemele existente, în sistemul de ajutor social, poate este necesar un nou cadru legislativ, să fie mai permanent dar şi mai flexibil, adică celelalte plăţi sociale să fie adaptate şi la problemele ce sunt întâlnite de populaţie iarna”.

Europa Liberă: În general, se ştie cumva dacă persoanele beneficiare au plătit deja tarifele usturătoare serviciile comunale sau aşteaptă ca să ia banii ca să scape de ei imediat? Nu există cumva riscul ca oamenii să se vadă nevoiţi să-şi păstreze şi banii dar, şi datoriile la facturi?

Vadim Pistrinciuc: „Astfel de risc, la nivel teoretic, există. Practica demonstrează însă că aceste persoane sunt cele care îşi achită facturile în primul rând, cât de straniu nu ar fi. Din alt punct de vedere nu avem un mecanism de a verifica în mod direct şi instant cum vor cheltui oamenii aceşti bani. Evident că vom face uz de structurile de asistenţă socială, ca să putem să motivăm oamenii să utilizeze banii anume în acest scop”.

Europa Liberă: Există cumva calcule care să arate cât acoperă cei 130 de lei lunar din cheltuielile omului pentru gaze, curent şi căldură?

Vadim Pistrinciuc
: „În primul rând vor beneficia în jur de 160 de mii de oameni de această compensare, sunt categoriile cele mai vulnerabile. Nu a fost posibil să putem să compensăm aceste cheltuieli pentru toţi oamenii. În al doilea rând, este un sprijin pentru a plăti aceste facturi şi nicidecum o înlocuire. Noi nu ne putem permite să acoperim în totalmente aceste cheltuieli, ceea ce înseamnă că, pentru familiile pe care le-am selectat noi, aceste cheltuieli vor acoperi mai mult din jumătate din costurile acestor scumpiri.”

Europa Liberă: La distanţa de aproape patru luni de când sunteţi viceministru, care vi se pare problema cea mai gravă din perspectiva politicilor sociale, a protecţiei sociale?

Vadim Pistrinciuc: „Considerăm că obiectivul nostru trebuie să fie centrat asupra eficienţei sistemului protecţiei sociale în Republica Moldova, astfel încât acele plăţi pe care le face statul să ajungă la cei mai vulnerabili. Să diminuăm din inegalităţile care există, astfel încât să avem posibilitatea să intervenim la nivelul familiilor cele mai vulnerabile, la nivelul persoanelor solitare. Utilizarea eficientă a resurselor este cea mai importantă problemă. Pentru aceasta noi trebuie să analizăm foarte bine modalitatea de administrare a sistemului de protecţie socială la toate nivelurile şi evident, modalitatea de a recţiona prompt la problemele pe care le au oamenii”.

Europa Liberă: Sunteţi fericit de modul în care se încearcă realizarea acestor obiective?

Vadim Pistrinciuc: „Nu pot să spun că sunt fericit pentru că este un domeniu în care este foarte mult de lucru, însă mă bucur mult atunci când se înregistrează succese mici în obiectivele pe care ni le-am propus. Observăm creşterea numărului de persoane care sunt incluse în sistemul de ajutor social pe baza testării veniturilor pe care le au aceste familii. Înseamnă că pas cu pas lucrurile se schimbă şi oamenii încep să aibă încredere şi în acest nou sistem care propune obiective clare de a renunţa la modalitatea de ajutor universală – „tuturor câte puţin”, de a merge pe linia nevoilor particulare ale familiei”.

Europa Liberă: În general, cât de fericită este, comparativ, Republica Moldova dacă pornim de la raportul dintre persoanele care muncesc şi pensionari, persoane cu dizabilităţi sau alte categorii care în mod firesc nu pot produce, ca să spunem aşa?

Vadim Pistrinciuc
: „Probabil că stăm destul de greu. Noi avem în Republica Moldova 1 milion 200 de mii de persoane ocupate în câmpul muncii, comparativ cu 1 milion 700 de mii de persoane care se află în incapacitate de muncă. Coraportul este unul negativ, ceea ce confirmă faptul că trebuie să atragem atenţie la eficienţă, să evităm cazurile în care anumite persoane care pot să muncească şi fac acest lucru, se bucură mai mult de privelegii decât de un suport social, iar alte persoane care nu au posibilitatea să muncească cu adevărat se bucură de o intervenţie foarte slabă a statului”.

Europa Liberă: Când vorbim de bătrânii singuratici, rămaşi aşa din diferite motive, câţi dintre ei – procentual - se află sub îngrijirea statului, fie că e vorba de îngrijiri la domiciliu, fie că e vorba de altă formă de asistenţă? Ce se întâmplă de fapt cu ceilalţi?


Vadim Pistrinciuc: „Există un procent de aproximativ 10 % din numărul total de bătrâni care se bucură de o formă de protecţie din partea statului. Evident că ne confruntăm cu probleme destul de mari, Ministerul la momentul de faţă are doar câteva instituţii naţionale, republicane în care se află acste persoane. La nivel local vedem că există o practică pozitivă de deschidere a unor aziluri sau centre comunitare mici, care oferă servicii pentru comunităţile din împrejurime. Am observat că foarte multe solicitări privind îngrijirea la domiciliu sau plasarea într-o instituţie, vin din partea bătrânilor care au familii şi care au copii. Ne punem întrebarea şi vrem să pomovăm solidaritatea de familie. Este clar stipulat în Codul Familiei că părinţii trebuie să aibă grijă de copii, dar şi invers.”

Europa Liberă: Sunteţi, domnule Pistrinciuc, la un minister care se află inevitabil cel mai aproape de suferinţa omenească, în afară poate de spitale şi pompe funebre… Daţi-ne dacă puteţi un semn, un indiciu de optimism legat de vreo schimbare, proiect sau iniţiativă care ar urma să se producă în timpul apropiat. … ca să începem şi noi mai optimist această zi …

Vadim Pistrinciuc: „Noi continuăm să dezvoltăm reţeaua de servicii comunitare pentru persoanele aflate în dificultate. Chiar recent am vizitat ultimele două centre pentru persoanele singuratice care au fost deschise în ultimile nouă luni de zile. Continuăm să optimizăm modalitatea de distribuire a ajutorului social, să facem acest proces cât mai transparent. Doar în acest an am reuşit să dublăm ajutorul. Prin acest sistem intenţionăm să intervenim anume la familia care se află în incapacitate de a produce bunăstare individual.”

Europa Liberă: Domnule Pistrinciuc, vă mulţumim.
XS
SM
MD
LG