Linkuri accesibilitate

Toate creaturile prezidenţiale ale partidelor riscă să se dezmembreze ca nişte golemi prost croiţi îndată ce se deschid uşile la Direcţia naţională anticorupţie.


După atâtea înfrângeri în campanii electorale şi în viaţa politică de zi cu zi te şi miri că în PSD mai câştigă cineva ceva. Acum o săptămână a câştigat şefia partidului Victor Ponta, un fost tânăr social democrat care până mai ieri purta pe piept un portret al lui Che Guevara iar azi se vede distribuit în rolul lui Fidel Castro, după propriile declaraţii.

Zilele trecute a fost rândul lui Adrian Năstase, naşul politic al micului Titulescu, să câştige ca premiu preşedinţia Consiliului Naţional, un organism inventat pentru el. Dl Năstase a recâştigat postul de şef de consiliu cu acolada specialistului în ape tulburi, Ion Iliescu, care a fost mai impresionat de groasele dosare penale ale lui Adrian Năstase decât de dosarul de cadre al lui Geoană. Pe cei doi îi leagă o durere comună - au pierdut la diferenţe simbolice faţă de Traian Băsescu. E drept, Năstase a pierdut după o perioadă de guvernare în care corupţia era politică de stat. Mircea Geoană a pierdut şi pentru că a dat semnul, prin vizita făcută unui controversat om de afaceri în zilele premergătoare alegerilor, că se pregăteşte să culeagă fructele păcatelor guvernamentale cu mâna clientelei politice.

Partidul s-a răzbunat pe veriga slabă, Mircea Geoană, pentru că s-a dat în spectacol şi nici măcar nu avea rolul eroului pozitiv. De altfel, pe Mircea Geoană vor să se răzbune şi adversarii din coaliţia majoritară care şi-au propus să-l înlăture de la conducerea Senatului. Mircea Geoană a devenit, peste noapte şi fără să vrea, simbolul ratării politice, semn că, în ciuda aparenţelor, pe scena politică sunt şi lucruri pe care nu ai voie să le faci. PNL se află în aceeaşi jumătate a paharului.

Alesul partidului este respinsul de la alegerile prezidenţiale trecute, Crin Antonescu. E drept că alternativa, adică Ludovic Orban şi Viorel Cataramă, dădea sudori reci celor preocupaţi de supravieţuirea acestui partid. Victoriile din PNL şi PSD sunt de palmares.

Adevărata problemă este că, deocamdată, partidele politice nu au propuneri viabile pentru fotoliul prezidenţial. Toate creaturile prezidenţiale ale partidelor riscă să se dezmembreze ca nişte golemi prost croiţi îndată ce se deschid uşile la Direcţia naţională anticorupţie. Cei care simt mai abitir arsura sabiei deasupra capului sunt subalternii lui Traian Băsescu care s-au obişnuit să aprobe cu entuziasm ce le ordona şeful. E posibil ca insurgenţii partidului ( că are şi PDL nişte Che Guevara), consilierul de taină Cristian Preda sau, de ce nu, şeful cancelariei de la Cotroceni, Cătălin Avramescu, să fie pregătiţi pentru o confruntare cu Victor Ponta.

Ca şi în teatrul antic unde putea ieşi oricând un zeu din maşinărie pentru a restabili ordinea sau a da un final piesei, e posibil ca şi la viitoarele alegeri prezidenţiale să intervină zeii în alegerea candidatului perfect. Iar dacă partidul independenţilor se va lansa până atunci, mâna invizibilă ar putea scoate doi candidaţi să joace în scena finală.
XS
SM
MD
LG