Linkuri accesibilitate

Valeriu Prohniţchi: „Problema fundamentală a Moldovei este că necesităţile de finanţare sunt foarte mari, începând cu infrastructura şi terminând cu politicile de protecţie socială.”


Asigurări insistente ale premierului Vlad Filat date diplomaţilor că decizia coaliţiei de guvernământ de a insista pe adoptarea unei noi constituţii prin referendum şi evitarea alegerilor anticipate va fi realizabilă doar cu încuviinţarea exigentă a partenerilor externi. Pentru prima dată, însă, reprezentanţii acestor parteneri - ambasadorii occidentali - par să fie mai reticenţi. Reticenţi faţă de un plan considerat de mulţi prea ambiţios şi riscant al noii guvernări de a reforma radical şi foarte rapid constituţia, fără a se fi asigurat în prealabil de acceptul explicit al instituţiilor europene, al comisiei de la Veneţia de exemplu. Dar ce poate risca Republica Moldova sub aspectul beneficiilor economice şi financiare, dacă va dezamăgi profund partenerii externi? Vom încerca să răspundem la această întrebare împreună cu invitatul acestei emisiuni matinale Valeriu Prohniţchi, directorul centrului de analiză economică Expert Grup
.

Europa Liberă: Premierul Vlad Filat, domnule Prohniţchi, i-a îndemnat pe ambasadorii UE şi SUA să fie „alături de noi şi să ne ajutaţi să avem finalitate în procesul în care ne-am angajat, oricât de complicat şi pe alocuri de neînţeles ar fi acesta”. O referire, bineînţeles, la decizia guvernării de a adopta rapid, prin referendum, o Constituţie nouă şi de a evita alegerile anticipate. Credeţi că, în general, este posibil ca, pe de o parte, să adopţi decizii politice care surprind, cel puţin, partenerii externi, iar pe de alta să speri că aceştia vor continua să fie la fel de generoşi în asistenţă, ajutor?

Valeriu Prohniţchi: „Evident că nu se poate şi există limite ale toleranţei din partea partenerilor externi care investesc speranţe mari în noua clasă politică din Republica Moldova. Această clasă politică ar trebui să răspundă acestor aşteptări şi în niciun caz să nu dezamăgească, pentru că este abia la început de cale”.

Europa Liberă: În general, pe ce beneficii, proiecte financiare şi economice mizează acum Republica Moldova din partea UE şi SUA? Ar putea fi oare aceste beneficii, proiecte, donaţii puse în primejdie prin faptul că autorităţile moldovene vor insista asupra unor decizii despre care donatorii străini află post factum şi le vor considera, eventual, nepotrivite?

Valeriu Prohniţchi: „Problema fundamentală a Moldovei la acest moment este că necesităţile de finanţare sunt foarte mari în toate domeniile, începând cu infrastructura şi terminând cu politicile de protecţie socială. Mă refer la finanţarea reformelor necesare în aceste domenii. Pe de o parte necesităţile sunt foarte mari, pe de altă parte resursele interne sunt extrem de mici. Am impresia că pentru un ciclu de patru ani resursele interne abia dacă se ridică la 25-30 la sută din acest necesar de resurse. Acest decalaj financiar poate fi acoperit doar de partenerii externi. La moment Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii sunt singurii în care putem avea încredere că ne pot oferi cel puţin o parte din aceşti bani necesari fără a ataşa careva condiţii politice sau geopolitice care nu ar fi în interesul Republicii Moldova. Evident că există şi alţi parteneri externi, cum ar fi China sau Federaţia Rusă”.

Europa Liberă: Dle Prohniţchi, atunci când spuneţi că nu se condiţionează acest ajutor din partea statelor pe care le-aţi numit, nu se condiţionează în general sau există anumite exigenţe faţă de o guvernare care beneficiază de această asistenţă?

Valeriu Prohniţchi: „Aceste ajutoare nu sunt condiţionate cu ataşamente politice care ar dăuna politic şi geopolitic Republici Moldova. Evident că sunt anumite condţiii fundamentale cum ar fi respectarea normelor unui stat de drept, previzibilitate în comportament, etc. Istoria ne învaţă că Rusia are un cu totul alt comportament atunci când oferă un ajutor financiar. Rusia a intrat într-un proces foarte intens de readunare a pământurilor sale, cum le numeşte, şi orice greşeală a guvernării, greşeală care ar duce la înrăutăţirea relaţiilor cu donatorii internaţionali, mă tem că ar putea să aibă şi unele consecinţe geopolitice, poate nu imediate, de obicei pe termen lung”.

Europa Liberă: De e obicei, circul şi pâinea – cum se spune - erau dintotdeauna asigurate de guvernanţii locali. Dar ce se poate întâmpla la modul practic dacă pâinea vine în mare parte de la donatorii externi, iar circul politic este organizat exclusiv sau aproape exclusiv după regulile locale? Credeţi că, în consecinţă, vom avea mai puţină pâine din afară, ca să zic aşa?


Valeriu Prohniţchi
: „Voi utiliza o sintagmă pe care acum o folosim într-un raport a “Expert-Grup” şi spunem în acest raport, care în curând va fi dat publicităţii că, din păcate, dacă ne uităm la ultimii 20 de ani, moldovenii au votat nu cu inima, nu cu capul ci cu stomacul. Acutizarea crizei interne sau acutizarea crizei sociale, ca urmare a incapacităţii de onorare a unor plăţi sociale, evident că ar putea să ducă la destabilizarea mediului politic intern. Evident că foarte mult va depinde de cât de intensă va fi această criză politică, până unde se va ajunge cu războiul politic. Este extrem de important ca acesta să rămână la nivelul argumentelor politice şi să nu intre în zona ignorării reciproce sau a lucrurilor de acest gen”.

Europa Liberă: Domnule Prohniţchi, chiar ieri premierul Vlad Filat şi ambasadorul Marii Britanii la Chisinau, Keith Shannon, au semnat un memorandum privind acordarea Republicii Moldova unui grant în valoare de 4,5 milioane lire sterline pentru compensarea majorărilor tarifelor la gaz, căldură şi curent. În general, dacă nu ar exista aceşti bani, Republica Moldova ar putea rezista economic?

Valeriu Prohniţchi: „Nu, fără acest sprijin extern, în primul cel venit din partea FMI, Moldova ar fi sucombat din punct de vedere financiar. Tehnic vorbind, Moldova la finele lunii noiembrie deja era în incpacitate de plată. Dacă nu ar fi fost aceste injecţii financiare, lucrurile ar fi fost mult mai proaste decât sunt astăzi”.

Europa Liberă: Potrivit unui sumar comunicat, la întâlnirea de ieri cu premierul Filat, ambasadorii ar fi insistat ca orice decizie adoptată de autorităţile Republicii Moldova trebuie să fie fundamentată şi să aibă norma legală”.Dar dacă – din cauza unui orgoliu excesiv suveran – nu va fi aşa, cum poate influenţa acest lucru rezultatele Reuniunii donatorilor pentru Republica Moldova din 24 martie, de la Bruxelles?


Valeriu Prohniţchi: „Mă tem că ar putea într-o anumită măsură să ştirbească încrederea între părţi, încredere care până acum a fost la un nivel foarte înalt. Nu ştiu dacă în istoria Republicii Moldova au existat guverne faţă de care s-au investit atâtea speranţe, atât din partea mediului intern, cât mai ales din parte acelui extern. Evident că acest gen de decizii care iau prin surprindere partenerii externi, nu au cum să bucure. Depinde foarte mult cât de intensă va fi această destabilizare în cazul aplicării deciziei anunţate de Alianţă, depinde de ce va face Partidul Comuniştilor, cât de puternic este acest partid în a-şi mobiliza armatele. Aparent el este într-un proces de degradare internă, de pierdere a electoratului dar rămâne încă puternic. Asemenea decizii toarnă apă la moara Partidului Comuniştilor”.

Europa Liberă: Deci înţelegem, domnule Prohniţchi, că pentru a te bucura din plin de generozitatea donatorilor, trebuie să fii democrat disciplinat. A fost directorul centrului analitic Expert Grup, Valeriu Prohnițchi.
XS
SM
MD
LG