Linkuri accesibilitate

Desecretizarea creează un climat de responsabilizare în rândul funcţionarilor de stat

Primăvara se anunţă în Republica Moldova nu prin valori meteo ridicate, ci prin „dezgheţarea” mai multor acte ilegale ale fostei guvernări comuniste. Fenomenul poartă numele „desecretizare”. Ca urmare a acestei acţiuni, ies la iveală adevăruri uluitoare despre ultimii opt ani. Astfel, cea mai mare senzaţie a desecretizărilor de până acum vizează starea de faliment financiar în care se găsea Republica Moldova în vara anului trecut. Într-o notă confidenţială a consilierului prezidenţial Oleg Reidman către preşedintele Voronin, datată cu 4 iulie 2009, se menţionează că din cauza penuriei bugetare, guvernul Grecianîi va intra, inevitabil, în luna octombrie, în incapacitate de plată.

Pentru reducerea cheltuielilor Reidman recomanda eliberarea din funcţie a peste 5 000 de profesori. Statul se afla în pragul unui colaps economic, în timp ce premierul Grecianîi ne asigura că PIB-ul e în necontenită creştere şi că Moldova e ferită de criza mondială. Totodată, propaganda electorală a PCRM avertiza populaţia să nu voteze partidele din Opoziţie, în caz contrar ar fi urmat o catastrofă naţională. Era un şantaj electoral făcut deasupra unui abis, căscat sub picioarele moldovenilor neştiutori, o scadenţă pe care avea să o acopere contribuabilul de rând, evident fără ca interesele de afaceri ale puterii comuniste să aibă de suferit.

Ce ne mai spun documentele desecretizate? Că organul principal de control al statului, Curtea de Conturi, îşi falsifica rapoartele pentru a proteja delapidările uriaşe de la Ministerul de Interne şi de la alte instituţii de stat, camuflând scheme ingenioase de deturnare a banilor publici în beneficiul unor firme-fantomă ce gravitau în jurul familiei fostului preşedinte. Ultimele dezvăluiri ne arată că ex-ministrul Internelor, Gheorghe Papuc ameninţa firmele de protecţie şi pază că le va retrage licenţele dacă nu-şi vor convinge clienţii să voteze Partidul Comuniştilor.

Dintr-un alt document desecretizat aflăm că Victor Stepaniuc, pe atunci viceprim-ministru, îl ruga pe Voronin să aprobe un deviz de cheltuieli de circa 1,8 mil. lei, extraşi din bugetul public. Cu aceşti bani urmau să fie plătite grupuri de artişti distribuiţi în cele trei zone folclorice ale Moldovei – Nord, Centru şi Sud – pentru a face agitaţie electorală în favoarea PCRM. Pe lista interpreţilor disponibili figurau nume cunoscute precum: Gheorghe Țopa, Vitalie Dani, Natalia Gordienco, Zinaida Julea, Nelly Ciobanu.

O altă vedetă, Lenuţa Burghilă, faimoasă pentru dubioasa afacere, zisă „Caravela culturii”, plătită cu dărnicie de Ministerul de resort, cerea un onorariu de circa 60 de mii de lei pentru a susţine acelaşi gen de concerte. Artiştilor devotaţi regimului li s-au repartizat apartamente din fondul de stat, în schimb locuinţele la care ar fi avut dreptul veteranii războiului din Transnistria au fost blocate printr-o dispoziţie la fel de ocultă a fostului preşedinte.

„Sezonul desecretizărilor” oferă presei subiecte generoase, dar şi Televiziunii Publice, care îşi poate sălta audienţa, rulând dosarele scandaloase ale guvernării comuniste. Desecretizările comportă efecte politice – de ele profită coaliţia de la putere, în timp ce comuniştii pretind că sunt victimele unei campanii de defăimare. Însă dincolo de aceste previzibile acuzaţii şi răstălmăciri, desecretizarea creează un climat de responsabilizare în rândul funcţionarilor de stat, oferindu-le prilejuri de reflecţie, iar cetăţenilor motive pentru a-şi spori vigilenţa. Bolile de care suferă societatea moldoveană au un remediu sigur: transparenţa.
XS
SM
MD
LG