Linkuri accesibilitate

Europa de vest aşteaptă din ce în ce mai exasperată sfîrşitul iernii. Frigul şi zăpada nu sînt chiar necunoscute în Franţa, Anglia, Belgia sau chiar în Spania. Însă întinderea geografică a zonelor care degeră cu pauze înşelătoare din decembrie încoace e surprinzătoare.

Coasta franceză şi spaniolă a Mediteranei e sub zăpadă. Zonele joase ale Angliei, Belgiei şi Franţei, obişnuite cu ierni posace, care ar trece în alte părţi drept toamnă, suferă de frig şi de vînturi foarte apropiate de crivăţ. Iarna vestică a fost anul acesta estică dacă nu cumva la margine de iarnă rusească.

Incidentele şi comportamentele provocate de frigul prelungit variază între dramă şi comedie. Accidentele rutiere şi spitalizările de bătrîni recuperaţi din case cu sisteme de încălzire precare trec în dramă. Însă comedia e, din fericire, ceva mai prezentă: un tren de persoane blocat în Franţa de zăpadă a devenit ştire naţională. Pasagerii au fost duşi peste noapte în hoteluri şi asediaţi acolo de grupuri de intervenţie care au umplut hotelurile de pături şi alimente.

De fapt, nimeni nu era în pericol dar reflexul de panică s-a automatizat demult, în faţa oricărei situaţii incerte. Aceaşi obişnuinţă explică, dealtfel, şi demonstraţiile de forţă ale poliţiei în faţa unui hoţ de biciclete care ţine prea mult mîinile în buzunar sau apariţia psihiatrilor în preajma elevilor care au picat un examen.

Însă cel mai interesant efect e de găsit în conversaţiile şi în părerile oamenilor de rînd: o iarnă atît de îndărătnică a mutat preocuparea pentru încălzirea globală din zona îndatoririlor publice în căsuţa cu trăznăi. Oficial, nimeni nu face legătura. Iarna demonstrativă sub care tremură aproape toată Europa de vest rămîne nevalidată. Neoficial, bunul simţ comun se distrează. Sau începe să-şi pună întrebarea: oare realitatea nu contează? Întrebarea care a întîmpinat dintotdeauna, cu sau fără succes, ideile impuse de sus.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG