Linkuri accesibilitate

Partidele de extremă stînga, urmaşe ale fostului PCR, nu se bucură de o audiență prea mare în rîndurile electoratului romanesc. In schimb, nostalgicii comunisti sunt numeroşi...


10 martie 2000

Actualitatea românească – opinii, analize, comentarii. (Moderator: Sabina Fati; corespondent: Radu Stănescu)

Partidele de extremă stînga din Romania, urmaşele fostului partid comunist...

Comunismul a fost o idee bună, dar a fost greşit aplicată - este ceea ce cred doua treimi dintre romani, la 10 ani de la evenimentele din decembrie 1989, care marcau, cel puţin teoretic, prabuşirea comunismului în Romania. Cel puţin aşa arata un respectabil sondaj de opinie CURS dat publicităţii, joi, 9 martie, şi care mai arată şi că 64 % din romani sunt in mare, şi in foarte mare măsură, de acord cu enunţul mai devreme menţionat: comunismul a fost o idee bună, dar greşit aplicată.

Este, pe de altă parte, surprinzător faptul că, deşi crede în virtuţile comunismului, electoratul roman nu preferă la vot formaţiunile de extremă stîngă. Portfanionul acestor formaţiuni, Partidul Romania Mare abia întruneşte în prezent 5% din opţiunile electoratului - probabil viitorul barem de intrare în Parlament din alegerile din toamnă. In timp ce formaţiuni precum Partidul Socialist sau Partidul Socialist al Muncii, nu contează, practic, în sondaje.

Partidul Comunist Roman a părăsit brusc scena politică romanească în ianuarie 1990, fiind desfiinţat şi interzis. Noua scenă politică a fost ocupată rapid şi monopolizată, practic, de FSN, formaţiune în care s-au refugiat mare parte din membrii eşaloanelor 2 si 3 ale aparatului comunist, nomenclatura comunistă.

FSN a dat naştere mai tîrziu, Partidului Democrat si Partidului Social Democrat, iar din aceasta din urma formaţiune s-a desprins in 1997 Alianta Pentru Romania. Potrivit analiştilor, deşi nu se situează în stînga extremă a eşichierului politic fiind mai degrabă de centru stînga, cele 3 formaţiuni adăpostesc un numar mare de foşti nomenclaturişti sau chiar nostalgici comunisti. Apariţia unei formaţiuni cu o ideologie de extema stinga a fost intirziată în Romania de o anumită reţinere a celor interesaţi, determinată de raţiuni mai degrabă psihologice. In momentul în care forţele democratice au abandonat practic ideea de a fi realizat un aşa numit „proces al comunismului” formaţiunile de extremă stînga au început să îşi facă încet încet apariţia.

Astfel, in 1991 s-au născut Partidul Romania Mare şi Partidul Socialist al Muncii, partidele de extrema stînga ce ocupa în prezent pozitii de lider în aceasta parte a eşicherului politic romanesc, alaturi de Partidul Socialist, aripa reformatoare desprinsă in 1995 din PSM. Primele doua partide au reuşit să pătrundă în Parlament în 1992, dar în 1996 a mai intrat în cele doua camere legislative doar PRM-ul cu 4,5%, in timp ce celelalte au ramas sub pragul de 3 % şi nu au mai avut reprezentare in Parlament. Se poate astfel constata că partidele de extremă stinga, urmaşe ale fostului PCR, nu se bucura de o audienţă prea mare în rîndurile electoratului romanesc. In schimb, nostalgicii comunisti sunt numeroşi, puternici şi dispersaţi în aproape toate partidele politice.

Aceasta este si părerea analistului politic Stelian Tănase: „Sunt in PDSR, sunt in APR, sunt in PD, sunt şi in PNŢ după părerea mea, sunt şi in PRM foarte mulţi şi în PUNR. PCR s-a spart în multe cioburi, s-a rupt, şi ele au apărut in multe partide care au apărut dupa 1990. Repet: PUNR,PRM, PDSR, PD, APR dar cred că şi in PNŢ sau PNL există asemenea structuri sau reţele nostalgice care se uită în trecut şi care sunt legate de o ideologie totalitară şi de prezenţa atotputernică a statului-partid.”

Ce influenţă au aceşti nostalgici ai comunismului în viaţa politică romanească ? Stelian Tănase: „Eu cred că, în ciuda aparenţelor, influenţa este destul de mare. Există a numită inerţie in societatea romanească la schimbare, pe care o resimţim cu totii. Dar exista chiar o reacţiune la nivelul tuturor partidelor şi care lucrează impotriva schimbărilor. Pentru că, totuşi, toată această clasă politică mental, este formată în anii 50, 60, 70, 80, care au fost orice dar numai nu mediu democratic, pluralist n-au fost...

Deci: imaginea despre politică, despre lume, despre felul cum se conduce societatea, despre guvernare, este creată, la toti aceşti oameni care sunt astazi in Parlament sau in guvern, in acea perioada, in acea epocă. Şi aceste reflexe se simt foarte puternic în politica romaneasca de astăzi, in viata politica romanească, in mentalităţile politicienilor, in tipul lor de comportament faţă de alegători, fata de institutii, fata de cetăţean. Este un comunism difuz, daca vreţi să spunem aşa...

Poate tocmai de aceea, romanii nu votează cu extrema stinga, dar cred în enunţul menţionat la început " comunismul a fost o idee buna, dar a fost gresit aplicată”.

Radu Stanescu, Radio Europa Libera, Bucuresti
XS
SM
MD
LG