Linkuri accesibilitate

Legislaţia naţională anti-calomnie, având preistorie sovietică, vizează doar victimele clar identificate, nu grupuri de persoane

De două ori în ultimele câteva zile, doi politicieni diferiţi s-au folosit de aceeaşi scuză pentru a-şi explica expresiile jignitoare la adresa romilor. Mai întâi Vladimir Voronin, iar apoi Anatol Plugaru au spus că n-au făcut decât să folosească vechi proverbe, fără a avea intenţia să-i jignească pe romi. Tot cu remarci cu substrat etnic, Mihai Ghimpu reuşise să-l insulte luna trecută pe un deputat. Dar cum cel sătul nu-l poate înţelege pe cel flămând, vorba unui alt proverb, nici politicienii nu par să înţeleagă de ce se simt insultaţi cei pe care i-au insultat. Cum se pot apăra membrii comunităţilor discriminate în faţa unor asemenea procedee de discriminare:

Criticând recent într-o conferinţă guvernarea pentru modul în care rezolvă criza constituţională, juristul Anatol Plugaru a folosit o comparatie sau mai bine zis o expresie considerată a fi „denigratoare” la adresa romilor de către Coaliţia Nediscriminare. „Această expresie chiar îmi jigneşte demnitatea mea ca fiind cetăţen al acestui stat”, ne-a declarat Nicolae Radiţa, preşedinte al centrului naţional al romilor.

Plugaru spune însă că nu a intenţionat să jignească comunitatea romilor: „Eu n-am vrut să insult pe nimeni. Iar insulta, calomnierea este ceea ce se face în mod intenţionat sau cu rea voinţă. Eu am folosit un proverb pe care il ştie toată lumea. Care insultă?”

În ultimele săptămâni, mai multe situaţii similare au fost înregistrate în Republica Moldova. Iată doar câteva - ex-preşedintele Vladimir Voronin a fost acuzat că a folosit o expresie populara denigratoare la adresa romilor, in scris, pe un document oficial. Şi preşedintele interimar Mihai Ghimpu a devenit ţinta unor critici dure după ce l-a apostrofat în plenul parlamentului pe deputatul comunist Oleg Reidman facind referire la etnicitatea sa.

Sergiu Ostaf, director executiv al centrului de Resurse pentru Drepturile Omului, crede că apariţia şi perpetuarea acestor situaţii se explică şi prin lipsa unor remedii juridice efective de sancţionare a astfel de atitudini: „Legislaţia naţională, în mod clasic, având anumită preistorie sovietică, vizează doar victimele clar identificate. În practica internaţională, drept victimă poate servi şi un grup de persoane nu neapărat identificate, ci care se simt ţinte ale unui oarecare discurs.”

Petru Macovei, directorul Asociaţiei presei independente, organizaţie care a fondat un consiliu ce va monitoriza modul de reflectare în mass-media a astfel de controverse, spune că toate declaraţiile enumerate mai sus sunt, în esenţa sa, discriminatorii, iar presa n-ar trebui să le perpetueze.

Petru Macovei: „Dacă un jurnalist într-un articol de-al său ar fi folosit un astfel de proverb, aceasta ar fi fost indubitabil calificat drept încălcare a deontologiei, iar Consiliul de presă ar fi reacţionat şi ar fi formulat probabil şi nişte recomandări pentru presă ca să le evite pe viitor”.

Amintim că liderii moldoveni au fost criticaţi recent de Comitetul pentru drepturile omului din Congresul american pentru reacția slabă la incidentul antisemit din decembrie, când un preot ortodox şi zeci de credincioşi au rasturnat un sfeșnic instalat la intrarea in parcul central al capitalei de sarbatoarea Hanuchiei. Preotul a fost amendat cu 600 de lei pentru incident, fapt calificat ca fiind ridicol de Centrul Wiesenthal din Ierusalim. Incidentul a fost condamnat de Mitropolia Basarabiei, nu și de cea a Moldovei de care apartine preotul.
XS
SM
MD
LG