Linkuri accesibilitate

Analiştii austriaci de la Banca Creditanstalt sunt „moderat optimişti” cu privire la perspectivele economiei româneşti.


8 martie 2000

Actualitatea românească. (Moderator: Radu Călin Cristea; comentariu: Emil Hurezeanu).

Povara economicului.”

Cu mai bine de jumătate de an în urmă, la sfârşitul verii 1999, banca austriacă Creditanstalt îşi prezenta raportul trimestrial despre perspectivele economiei româneşti şi preciza că şansele de succes al guvernului de la Bucureşti depind de măsura în care populaţia este dispusă să accepte preţul reformelor; şi de recâştigarea încrederii investitorilor străini.

Acum, Creditanstalt a dat publicităţii un nou raport care în mare repetă ce spune cel din vara lui '99. „Anul electoral, anul 2000, temut prin şarja de demagogie politică şi inacţiune reformistă inevitabilă, a început între timp”. Analiştii de la Creditanstalt semnalează sondajele dezastruoase pentru coaliţia de guvernare şi pentru preşedinte.

De asemenea, eterna dilemă a guvernului în confruntările cu sindicatele, când se pune problema unor reforme nepopulare. „A fost înregistrată şi ştirea începerii negocierilor cu Uniunea Europeană. E vorba mai mult de o compensaţie politică”- sunt de părere analiştii austrieci – „pentru comportarea României în războiul din Kosovo decât de recunoaşterea progreselor în eforturile politice şi economice de integrare”.

Schimbarea de guvern din decembrie 1999, când la conducerea cabinetului a venit Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale, este considerat un semn de accelerare a reformelor.

Analiştii de la Creditanstalt sunt de părere că România este pe cale de a ieşi din recesiunea profundă în care s-a aflat. Primul indicator, este ameliorarea structurii comerţului exterior. Inflaţia rămâne însă ridicată. Stabilă, rămâne „instabilitatea scenei politice româneşti”.

Poziţia României in relaţie cu structurile financiare internaţionale ste calificată drept „slabă”. Cu toate acestea, analiştii austriaci sunt „moderat optimişti” cu privire la perspectivele economiei româneşti.
XS
SM
MD
LG