Linkuri accesibilitate

Memoriile unui „Schindler” din Transnistria


Inginerul Siegfried Jägendorf a reuşit prin persuasiune, mită şi relaţii să convingă autorităţile din Moghilev să-i permită refacerea unei întreprinderi şi a uzinei electrice, folosind ca muncitori pe cei deportaţi.


În toamna anului 1941 au început deportările populaţiei evreieşti din Bucovina. Au urmat alte trimiteri forţate. Victimele au fost închise în lagărele improvizate din Transnistria, teritoriu care intrase sub admnistraţie românească. Despre condiţiile de trai în acest lagăre există numeroase mărturii, cărţi documentare şi scrieri istorice. Viaţa a zeci de mii de oameni, practic, nu mai avea nicio valoare. Lipsa de alimente, de îngrijire medicală, frigul, violenţele şi abuzurile autorităţilor antonesciene, militare şi civile, au transformat Transnistria într-un imens mormînt al unor oameni vinovaţi doar pentru faptul că erau evrei.

În aceste împrejurări, însă, au existat şi situaţii mai puţin mediatizate. Cea mai spectaculoasă acţiune de salvare a deportaţilor aparţine tocmai unui alt deportat. Este vorba despre inginerul Siegfried Jägendorf. Acesta a reuşit prin persuasiune, mită şi relaţii să convingă autorităţile din Moghilev să-i permită refacerea unei întreprinderi şi a uzinei electrice, folosind ca muncitori pe cei deportaţi.

Jägendorf s-a născut în anul 1885, a studiat electrotehnică în Germania şi a fost directorul filialei Siemens din Cernăuţi. În 1941 este deportat la Moghilev-Podolsk. Acolo se aflau aproximativ 60.000 de evrei care trăiau într-un ghetou, în condiţii inmaginabile.

În această localitate se petrece, de-altfel, şi acţiunea romanului semi-documentar, „Noaptea” (apărut în germană în 1964), pe care l-a scris cunoscutul autor Edgar Hilsenrath. Acest roman conţine poate cea mai impresionantă mărturie despre crimele din Transnistria, unde cel puţin 200.000 de oameni şi-au pierdut viaţa.

Inginerul Jägendorf reuşeşte să înfiinţeze o cantină pentru nevoiaşi şi să refacă parţial infrastructura distrusă, folosită, bineînţeles, de către autorităţi. Din însemnările inginerului, redactate după anul 1956, în exilul american (unde a plecat în 1946), rezultă că în Moghilev mureau zilnic cel puţin 100 de oameni. Cei aproximativ 10.000 de angajaţi ai întreprinderilor refăcute au supravieţuit genocidul.

În volumul apărut acum în Germania, memoriile lui Jägendorf sunt însoţite de comentariile explicative ale lui Aron Hirt-Manheimer. Acesta oferă cititorilor informaţii detaliate despre Holocaustul din România condusă de dictatorul Ion Antonescu.

Siegfried Jägendorf: Das Wunder von Moghilev. Die Rettung von zehntausend Juden vor dem rumänischen Holocaust (Miracolul de la Moghilev. Salvarea a zeci de mii de evrei de Holocaustul din România), Editura Transit, Berlin, 2009, 220 p.

Ascultă podcasturile Europei Libere

Previous Next

XS
SM
MD
LG