Pentru ca Republica Moldova să se apropie de Europa trebuie să reorganizeze foarte multe dintre instituţii pentru a fi compatibile cu cele din UE. Acest lucru trebuie asumat de oamenii politici, dar ar trebui o solidaritate si din partea cetatenilor simpli. Nicu Popescu, consilier al premierului pe politica externa si integrare europeana este invitatul emisiunii din aceasta dimineata.
Europa Liberă: De peste o jumătate de an noua guvernare liberal-democrată de la Chişinău îşi propune menţinerea pe agenda Uniunii Europene a interesului pentru Republica Moldova. Cum îi reuşeşte acest lucru?
Nicu Popescu: „Cred că ceea ce se întâmplă în acest moment nu este doar menţinerea, ci de fapt activizarea eforturilor Republicii Moldova de a se apropia de Uniunea Europeană. O diplomaţie destul de activă, atât în plan bilateral, cu statele membre ale Uniunii Europene, cât şi în dialogul nostru cu Bruxelles-ul şi, la fel de important, sau poate char mai important, sunt acele eforturi pe care le facem pe interior, şi după cum probabil aţi văzut, şi în cazul apropierii Moldovei de perspectiva de eliminare a vizelor Schengen s-au făcut anumiţi paşi.”
Europa Liberă: Ajungem şi la acest subiect. Dar între timp comuniştii, opoziţia comunistă nu oboseşte să vă spună, să spună actualei guvernări, că, totuşi, se exagerează atunci când se vorbeşte că relaţiile dintre Chişinău şi Bruxelles sunt tot mai apropiate, iar paşii sunt paşi siguri şi rapizi.
Nicu Popescu: „Eu cred că este normal şi toate statele, care sunt angajate în procesul de apropiere, sunt angajate în procesul de apropiere cu Uniunea Europeană trec prin această fază, în care forţele politice interne discută dacă acest proces este suficient de rapid, suficient de eficace. Cred că principalul barometru al progresului Republicii Moldova, şi un barometru obiectiv, poate fi şi este relaţia cu Uniunea Europeană şi acele semnale pe care le primim de la Uniunea Europeană, care apreciază destul de pozitiv, ceea ce se întâmplă la această etapă în planul progresului în direcţia reformelor necesare.”
Europa Liberă: Şi totuşi, opoziţia comunistă face nişte monitorizări şi nu ezită să le prezinte Bruxelles-ului cu fiece ocazie pe care o au. Aceasta îngreunează, pune piedici în calea aceste integrări europene ?
Nicu Popescu: „Nu, nu cred, pentru că Bruxelles evaluează Republica Moldova în dependenţă de progresul tehnic şi politic, care are loc la Chişinău. Iar procesul de discuţii dintre forţele politice este unul normal şi acesta are loc în orice stat.”
Europa Liberă: Reformele de europenizare sunt un test pentru actuala guvernare. Ce este realist să aştepte actualmente Chişinăul de la Bruxelles?
Nicu Popescu: „Bineînţeles, se acţionează pe mai multe direcţii. În primul rând, este vorba de negocierea acordului de asociere a Moldovei la Uniunea Europeană, care va presupune crearea unei zone de liber schimb aprofundate. În plus, este vorba de o asociere politică mai mare a Moldovei la Uniunea Europeană şi un dosar foarte important este cel al progresului spre abolirea vizelor europene pentru Republica Moldova. Cam acestea ar fi cele trei procese paralele, care sunt prioritare pentru agenda de europenizare a Republicii Moldova.”
Europa Liberă: S-a anunţat, deja, la mijlocul lunii iunie Moldova va începe negocierile privind abolirea regimului de vize cu Uniunea Europeană. Anunţul a fost făcut ieri de premierul Vlad Filat. Negocierile se vor purta la Luxemburg şi, deocamdată, nu se cunoaşte cât timp vor dura aceste negocieri.
---------------------
Colegul Paul Hodorogea a căutat aseară să afle ce cred oamenii simpli despre liberalizarea regimului de vize. Îi ascultăm şi revenim, domnule Popescu.
Voce: „Dacă viza s-ar scoate - mai multe ţări aş vizita, locuri frumoase.”
Voce: „La fel, aş pleca în locuri nevăzute.”
Voce: „Să am acces să merg la rude peste hotare. Mai uşor ca să găsesc un loc de muncă.”
Voce: „Aş călători mai uşor, mai liber, fără atâtea restricţii.”
Voce: „De exemplu, mie mi-i totuna. Mai tare iubesc cu Rusia. Eu în Rusia pot să fac ceva. Limba rusă o ştiu. În partea astalaltă nu pot spune nică. Dacă o să intrăm acolo, să nu le spălăm picioarele la români. Asta-i. Mai mult nu vă pot spune nimic.”
Voce: „Nu, v prinţipe da, cevo bî net? Bîlo bî neploho. U menea sestra esti v Evrope. I tac ia mogu vizu otrcîti, nu prosto ne nado budet torceati po posolistvom nedeli-dve atcrîvati vizu, i vsio.”
Voce: „Conecino, vreau. Să fim liberi, în Europa.”
Europa Liberă: Dumneavoastră ce aţi face dacă s-ar elimina acest sistem, aţi pleca acolo?
Voce: „Toată viaţa mea am visat să fiu în Paris, să fim la restaurant.”
Voce: „Eu am fost în Paris. Eu vreau să spun că este un lucru foarte bun, deschiderea spre Europa, asta e în primul rând comunicare şi cultura care este acolo. Noi învăţăm foarte mult de acolo. Bineînţeles avem şi noi ce prezenta.”
Europa Liberă: Dar credeţi că o să se întâmple asta? Cam când, din ce an?
Voce: „Asta depinde de Dumnezeu.”
Voce: „Nu cred că europenii au nevoie de nişte moldoveni, care-şi fac de cap în Europa. Şi aşa au românii probleme cu comportamentul lor, nu trebuie să avem şi noi şi nici reputaţie proastă.”
Europa Liberă: Dacă s-ar întâmpla asta acum, tu ce-ai face?
Voce: „Cred că m-aş bucura mult, pentru că aş putea merge mai liber în vacanţă, în caz, dacă aş vrea spre exemplu, să merg până la munte sau la mare.”
---------------------------------
Europa Liberă: Domnule Popescu, ce putem spune pe marginea acestor păreri?
Nicu Popescu: „Pot spune - o doamnă a spus că acest lucru depinde de Dumnezeu or, în realitate, acest lucru depinde, în mare măsură, de noi. De capacitatea Guvernului de a face acele reforme interne. Guvernul ştie care sunt paşii necesari pentru că statele din Balcani au trecut printr-un set de reforme complexe.”
Europa Liberă: Da ce ar trebui să facă conducerea ţării, la ce s-a angajat Guvernul de la Chişinău faţă de această Comisie Europeană?
Nicu Popescu: „Există mai multe, un set de criterii tehnice. Dacă ne uităm la exemplul Bosniei. Atunci Bosnia şi-a dotat toate punctele de trecere vamală cu camere video cu circuit închis, este un element de securizare a frontierei. Toate statele din Balcani au trecut la eliberarea integrală şi exclusivă a paşapoartelor biometrice pentru cetăţenii lor.”
Europa Liberă: Aceasta ar fi o condiţie, impusă de Comisia Europeană?
Nicu Popescu: „Da. Aceste măsuri sunt necesare pentru a securiza fluxurile de migrare şi în acest sens da, Republica Moldova, pentru a obţine abolirea vizelor, va trebui să implementeze câteva zeci de reforme de acest tip, foarte tehnice, care vizează, în primul şi în primul rând, securizarea frontierelor, dar şi ordinea publică pe interior. Vroiam să mai adaug un lucru.
Cred că trebuie să înţelegem că treptat miza abolirii vizelor va creşte, pentru că în martie 2011 România şi Bulgaria, probabil, vor adera la spaţiul Schengen şi acest proces de dialog şi apropiere de Uniunea Europeană, de fapt, mai şi vizează posibilitatea ca cetăţenii Republicii Moldova să poată călători liber, inclusiv în România şi Bulgaria, după momentul aderării lor la spaţiul Schengen. Şi acest lucru este important, pentru că majoritatea absolută a cetăţenilor Republicii Moldova la etapa actuală călătoresc, în primul rând, în România şi în Bulgaria.”
Europa Liberă: Securitatea paşapoartelor biometrice este, spuneaţi Dvs, o precondiţie pentru liberalizarea vizelor Uniunii Europene pentru Moldova. Pare-se că timp de doi ani doar puţin peste o mie de moldoveni au solicitat paşapoarte cu date biometrice. Nu ar fi cazul ca Ministerul de resort să propună cetăţenilor doar acest tip de documente şi să nu-i supună unor cheltuieli artificiale, pentru că deocamdată se eliberează şi paşapoartele albastre?
Nicu Popescu: „Sigur. Ministerul deja s-a angajat să trecem integral la eliberarea paşapoartelor biometrice din 1 ianuarie 2011. Ceea ce presupune faptul că actualele paşapoarte de tip vechi nu vor mai fi eliberate din luna ianuarie. Dar, în acelaşi timp, acest lucru mai înseamnă şi faptul că paşapoartele biometrice vor costa mult mai puţin, decât costă la etapa actuală. Mai există şi un program de asistenţă a Uniunii Europene, două milioane de euro, care, iarăşi, va permite ca aceste paşapoarte să coste mai puţin.”
Europa Liberă: Şi totuşi, cât timp vor dura negocierile dintre Chişinău şi Bruxelles pe mariginea acestui subiect?
Nicu Popescu: „De fapt, în vară încep nu atât negocieri, cât un dialog. Este un termen diplomatic puţin diferit. Dacă, însă, ne uităm la experienţa Balcanilor, vom vedea că procesul de abolire a vizelor trece prin trei etape. La o etapă iniţială începe dialogul privind vizele. Ceva mai târziu Uniunea Europeană oferă o foaie de parcurs, care deja prevede mult mai clar termenii de abolire a vizelor. Şi al treilea pas este însăşi abolirea vizelor ca atare. Deci, în iunie Moldova va începe un prim pas, care va duce, posibil, ca cetăţenii Republicii Moldova să călătorească fără vize în spaţiul Schengen.”
Europa Liberă: Dar un termen realist de aşteptare, cât ar fi – doi, trei, patru ani?
Nicu Popescu: „Cred că la nivel politic există acest semnal că cetăţenii Republicii Moldova vor putea călători în spaţiul Schengen. Acum progresul şi termenii concreţi, exacţi depind de capacitatea Republicii Moldova de a implementa acele câteva zeci de măsuri tehnice, pe care Uniunea Europeană le cere. Şi ca o adoua precondiţie este capacitatea Republicii Moldova de a convinge şi a demonstra fără echivoc Uniunii Europeane că noi corespundem acelor standarde tehnice. Balcanii au trecut prin această secvenţă de paşi şi, practic, în ultimii doi ani statele din Balcani încercau să convingă Uniunea Europeană să obţină abolirea vizelor, spunând că ei deja au implementat toate criteriile tehnice.”
Europa Liberă: Deci, ceva timp Moldova mai rămâne în antecameră.
Nicu Popescu: „Moldova nu rămâne în antecameră. Moldova avansează rapid pe un coridor şi lumina de la capătul acestui coridor se vede şi devine din ce în ce mai mare.”
Europa Liberă: Domnule Popescu, pentru că vorbeam şi despre o eventuală integrare a Republicii Moldova în UE. Una din condiţiile necesare pentru stabilitatea politică şi economică, iar în rezultat şi pentru eventuala aderare la UE, sunt relaţiile bune cu Fedraţia Rusă? Pentru a avea o imagine bună în UE, Republica Moldova trebuie să aibă relaţii bune cu Federaţia Rusă?
Nicu Popescu: „Eu cred că Moldova are nevoie de relaţii bune cu Federaţia Rusă pentru a-şi respecta propriile interese, atât economice, cât şi politice şi nu cred că există o legătură directă dintre starea acestor relaţii. Dar, în general, realţiile bune cu partenerii importanţi este una din precondiţiile integrării europene. Şi vedem astăzi că unii dintre cei mai buni parteneri ai Federaţiei Ruse în plan global sunt unele state mebre ale Uniunii Europene.”
Europa Liberă: Dar atât timp cât Chişinăul vrea spre Vest şi Tiraspolul spre Est cum e posibil?
Nicu Popescu: „Tiraspolul, în mare măsură, chiar dacă are un discurs foarte pro-estic, este foarte conectat de Uniunea Europeană. Bunăoară, în plan comercial, de exemplu, peste 60 la sută, sau circa 60 la sută din comerţul exterior al regiunii transnistrene are loc cu Uniunea Europeană. Vedem că acei circa 300 mii de cetăţeni ai Republicii Moldova, care deţin paşapoartele Republicii Moldova în stânga Nistrului beneficiază, de exemplu, de Acordul de facilitare a vizelor. În plan real, economic, uman cred că nu trebuie să exagerăm sau să absolutizăm orientarea pro-estică a Tiraspolului.”
Europa Liberă: Dar CSI şi UE sunt compatibile?
Nicu Popescu: „CSI şi UE sunt structuri foarte diferite. Noi, de exemplu, nu discutăm dacă Pactul de stabilitate, sau GUAM-ul, sau Iniţiativa central europeană sînt compatibile cu CSI. Sînt, pentru că sînt un tip de structuri foarte uşoare, cu foarte puţine instituţii, cu foarte puţine obligaţii, pe când Uniunea Europeană este o organizaţie internaţională cu mult mai multă substanţă, care include mult mai multe obligaţii.”
Europa Liberă: Deci, înţeleg eu, nu sunteţi eurosceptic?
Nicu Popescu: „În nici un caz. Şi CSI este nu atât o organizaţie, cât un club de state, pe când Uniunea Europeană este o organizaţie cu reguli foarte stricte.”
Europa Liberă: Domnule Popescu, vă mulţumim pentru această discuţie matinală.
