Linkuri accesibilitate

Criza economică: ”Decât să analizăm cine a făcut ce în ultimii 10 ani, mai bine discutăm ce se poate face în următorii 10” (IHT)

Anne Appelbaum scrie in Washington Post despre cutremurele din Haiti şi Chile dintr-o perspectivă politică. Dacă magnitudinea unui cutremur nu poate fi controlată, totuşi „puterea de recuperare a unei societăţi după un dezastru natural reflectă cultura sa politică şi economică”, scrie jurnalista , subliniind că, spre deosebire de Haiti, Chile este o ţară în proces de democratizare cu regulamente şi cu un sistem legal. Acestea creează un anume cadru în care conducerea poate lua măsuri care să demonstreze principiile şi valorile chilene, după care electoratul s-a ghidat în alegerea noului preşedinte de centru-dreapta, Sebastián Piñera, marcând prima schimbare din ultimii 20 de ani de centru-stânga. Armata şi poliţia chileană controlează situaţia din ţară, spre deosebire de Haiti, unde armata americana joacă inca un rol important. Până la urmă, „Procesul de recuperare (...) este un proces profund politic. Deşi cutremurul din Chile a fost mai puternic şi cu mai multe replici, Chile se va întoarce pe linia de plutire, mai rapid decât Haiti. Norocul nu are nimic de-a face cu aceasta situatie”, conchide Anne Appelbaum in Washington Post.

Catastrofe de ordin financiar de data aceasta se prevăd la scară globală, prin criza din Grecia, scrie International Herald Tribune. Problema este însă că fiecare învinovăţeşte pe altcineva de această vâltoare, şi astfel soluţiile se lasă aşteptate. Compania de holding bancar, Goldman Sachs, este învinovăţită de cancelarul german Angela Merkel, de a fi susţinut Grecia în 2002 când a intrat în zona Euro, în timp ce economistul american, câştigător al premiului Nobel în 2008, Paul Krugman, este de părere că Europa nu trebuia să adopte o monedă unică înainte de a fi o uniune politică. Colapsul Euro ar putea provoca un colaps financiar global, avertizeaza International Herlad Tribune. Germania nu vine imediat în ajutor, mai întâi pentru că după Grecia, vor urma şi alte ţari europene cu probleme economice, iar apoi pentru că Germania are problemele sale interne, iar nemţii nu vor să plătească pentru a le rezolva pe ale altora. Însă dacă Grecia îşi obligă cetăţenii să plătească datoria publică, aceasta va însemna o reducere a puterii de cumpărare a produselor de import, care în majoritate vin din Germania. International Herald Tribune notează că toate aceste analize „trec cu vederea faptul că problema este globală şi structurală”. „Problemele Greciei sunt problemele Germaniei. Problemele Germaniei sunt problemele SUA. Iar problemele SUA sunt probleme globale. Decât să analizăm cine şi ce a făcut în ultimii 10 ani, mai bine discutăm ce se poate face în următorii 10”, scrie în final publicaţia americană.

Britanicul "Guardian" aduce în discuţie declaratiile facute la Haga in fata instantei internationale de liderul sirbilor bosniaci , Radovan Kardazic, potrivit caruia lagărele de concentrare şi tortura ar fi fost o conspiraţie mass-media din partea trustului ITN (Independent News Television). Guardian aminteşte de vizita din 1992 la trei lagărele din nordul Bosniei, ce au fost declarate de Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga, dovezi ale crimelor de război comise de Karadzic, împotriva bosniacilor musulmani şi croaţilor. În 1997, un martor al apărării de partea lui Karazdic, Thomas Deichmann, a afirmat că pozele făcute la unul din lagăre ar fi fost fabricate, negând existenţa acestora. Revista londoneză Living Marxism şi apoi alte personalităţi precum Noam Chomsky, sau scriitori ca Doris Lessing şi Harold Pinter, au a preluat ulterior aceste acuze. Deşi revista a fost dată în judecată şi deşi ITN a avut în sprijinul său declaraţiile Comisiei Internaţionale a Persoanelor Dispărute ce a descoperit 373 de corpuri într-o groapa comuna la unul din lagăre, totuşi negarea existenţei acestora nu a putut fi complet respinsă. Argumentul este în continuare folosit de suporterii lui Karadzic, scrie Guardian, ( care face parte din trustul ITN) , notând că argumentul pozelor false a fost respins de acuzare. „Motivele lui Karadzic pot fi perimate, obosite şi fără succes, dar totuşi ele sunt otrăvitoare. Ce mă deranjează cel mai mult este durerea supravieţuitorii masacrului şi a victimelor cu care încă am rămas în legătură din 1992”, consemnează la final autorul comentariului din Guardian.
XS
SM
MD
LG