Linkuri accesibilitate

O conferinţă de presă a Confederaţiei organizaţiilor de participanţi la luptele pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, cu ocazia împlinirii a opt ani de la declanşarea conflictului de la Nistru.

3 martie 2000

Actualitatea în Republica Moldova.

Veteranii războiului din 1992 și drepturile lor.

Dan Ionescu: Foştii combatanţi de la Nistru, ca şi alte categorii de veterani, consideră că le sunt încălcate drepturile cetăţeneşti. Detalii de la Andrei Porubin.

Participanţii la evenimentele dramatice de pe Nistru, din primăvara anului 1992, declară că organizaţiile nestatale pe care le reprezintă se pronunţă nu atât pentru facilităţi şi privilegii sociale, cât pentru respectarea drepturilor lor cetăţeneşti, care le sunt lezate.

Cu ocazia împlinirii a opt ani de la declanşarea conflictului de la Nistru, vineri a susţinut o conferinţă de presă Confederaţia organizaţiilor de participanţi la luptele pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova. Ea întruneşte 14 organizaţii obşteşti, uniuni ale veteranilor şi invalizilor, asociaţii ale familiilor celor căzuţi, mişcări şi fonduri de susţinere şi de caritate. Patru din componentele acesteia au aderat la Confederaţie chiar în timpul conferinţei de presă de astăzi.

Motivul constituirii acum un an şi jumătate a acestei structuri neguvernamentale, ne-a declarat secretarul ei coordonator, Alexandru Gorgan, a fost lipsa asigurării unei protecţii sociale şi juridice a participanţilor la războiul de pe Nistru, a invalizilor, văduvelor, copiilor orfani şi a persoanelor refugiate din zona de conflict. Potrivit lui Gorgan, după 1996 statul nu a făcut, practic, nimic pentru aceste categorii de cetăţeni. Înlesnirile în mare parte au fost anulate. Legea cu privire la statutul participanţilor la război a fost adoptată în prima lectură aproape acum un an, iar adoptarea ei în a doua lectură s-a stopat. Invalizii războiului de pe Nistru nu sunt asiguraţi cu proteze. În mare parte, problemele sociale ale acestor categorii de cetăţeni au rămas doar pe seama organizaţiilor obşteşti. Gorgan a mai subliniat că în prezent, sub influenţa unor forţe şi interese politice, participanţii la acţiunile armate din Transnistria au fost dezbinaţi în diferite grupări, care nici de cum nu se pot concilia.

Am solicitat câteva opinii ale participanţilor la conferinţa de presă. Ion Leaşcenco, preşedintele Uniunii veteranilor şi invalizilor din Transnistria: „Drepturile la noi nu se respectă nu numai la participanţi. Chiar întregii populaţii din Republica Moldova nu se respectă drepturile. Este un fapt, care spune că noi suntem rău administraţi de oameni necompetenţi, atât la nivelul central, cât şi la nivelul local.”

Generalul Nicolae Petrica, preşedintele Ligii veteranilor forţelor armate, fost ministru adjunct al apărării, în 1992 comandantul Platoului de la Cocieri, ne-a declarat că unul din scopurile Confederaţiei este de-ai lua în evidenţă şi de ai ajuta, pe cei care au luptat în Transnistria, care se află acum în sate, uitaţi chiar şi de organizaţiile nestatale, care îi reprezintă.

Referindu-se la soarta efectivului de conducere, care a stat la Nistru pe linia întâi, generalul Petrica ne-a declarat: „Într-adevăr, am fost toţi măturaţi. Nu numai din Ministerul Apărării, dar şi din Ministerul Afacerilor Interne, şi din Securitate. Toţi acei, care au fost pe câmpul de luptă şi au fost în frunte în timpul conflictului militar, în timpul războiului, toţi astăzi sunt pensionaţi.”

Olga Căpăţină, ofiţer în retragere, invalid de gradul doi, participant la luptele din Afganistan şi din Transnistria, preşedintele Asociaţiei Mamele ostaşilor: „Eu cred că cele mai nenorocite, cele mai triste, cele mai tragice femei din ţară sunt mamele celor căzuţi la datorie. Nu primesc nici minimum ce ar trebui să primească. Aceste mame sunt atât de necăjite, ele nu pot nici să se revolte. Îşi primeasc soarta, de parcă aşa ar trebui să fie, adică totul e dat de la Dumnezeu. Ele nici nu încearcă să afle drepturile. Ştiţi, de fiecare dată, când vin dintr-un sat, dintr-o familie a celor căzuţi la datorie, am impresia că am ieşit dintr-o operaţie de luptă. Vreo trei zile nu pot nici să mănânc, nici să vorbesc, după ceea ce văd în satele, în familiile astea.”

Ion Tabunşcic, Asociaţia de cultură şi drept „Transnistria”: „În 92 s-a încheiat războiul fierbinte, însă lupta pentru spiritualitate, pentru cultură, pentru limbă, pentru grafie, pentru identitatea de-a rămâne român din Transnistria, acest război continuă şi în prezent. Şi nu se ştie când se va încheia.”

În opinia participanţilor la conferinţa de presă, actualmente, la nivel oficial nu există o concepţie clară privind noţiunile de veteran al războiului din Transnistria, participant la acţiunile militare şi văduvă de război. Nu există o lege despre statutul lor. Din acest motiv, un număr mare de persoane au obţinut fără merit legitimaţia de participant la războiul din Transnistria, doar pentru a beneficia de privilegii. Numai în ultimul timp au fost retrase circa 750 de astfel de legitimaţii. În acelaşi timp, 60 de persoane din stânga Nistrului nu-şi pot declara participarea la acţiunile militare din 1992 din teamă de persecuţie.

Vom adăuga că, potrivit datelor oficiale, în războiul de pe Nistru de acum opt ani au fost antrenate circa 30 de mii de persoane. În urma războiului au decedat aproape 300 de persoane, mai mult de o mie au fost rănite, 233 de persoane au devenit invalizi, 260 de copii au rămas orfani, 1 042 de familii au fost nevoite să părăsească locul permanent de trai. Se consideră, însă, că aceste cifre sunt mai mari, aici nefigurând persoanele dispărute fără urmă.

De la Chişinău, Andrei Porubin, pentru Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG