Linkuri accesibilitate

UE suspendă interdicția de călătorie impusă liderilor de la Tiraspol


Catherine Ashton, Înaltul Comisar UE pentru relații externe

Catherine Ashton, Înaltul Comisar UE pentru relații externe

Consecință a revenirii transnistrenilor la ședințele grupurilor de lucru pentru consolidarea încrederii

Radu Benea: Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem emisiunea cu o trecere în revistă a principalelor evenimente ale săptămânii trecute, prezentate de colega mea, Valentina Ursu.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Uniunea Europeană a prelungit cu încă un an interdicţia de viză pentru liderii de la Tiraspol, dar a suspendat aplicarea ei până la 30 septembrie. Aceasta înseamnă că liderii transnistreni sunt sancţionaţi în continuare în mod simbolic, dar în practică pot cere vize. Într-o declaraţie de presă, miniştrii de externe din ţările UE au deplâns lipsa de progrese în soluţionarea conflictului transnistrean, dar au notat „deschiderea mai mare” a noului guvern moldovean şi a transnistrenilor faţă de reluarea dialogului. Tot în declaraţia din 22 februarie, miniştrii de externe europeni au anunţat că vor scoate trei nume de pe lista oficialilor transnistrene cu interdicţie de viză – nu se spune însă cine sunt persoanele respective.

In acest an se va pregati trecerea definitiva la pasapoartele biometrice pentru cetatenii Republicii Moldova, pentru ca acordarea lor sa poata incepe in 2011. Anuntul a fost facut de ministrul tehnologiilor informationale si comunicatiilor, Alexandru Oleinic. Introducerea pasapoartelor biometrice ar putea spori sansele ridicarii obligativitatii vizelor pentru cetatenii Moldovei in tarile Uniunii Europene.

Ucraina are un nou presedinte - Viktor Yanukovici. La depunerea jurământului, pe 25 februarie, el declarat ca sub mandatul sau, Kievul va urmari o politica externa care sa aduca maxim de rezultate pentru Ucraina. Yanukovici a vorbit despre situatia dezastruoasa a economiei tarii, despre coruptia larg raspindita si despre datoriile uriase pe care le are. Prima vizită peste hotare a lui Viktor Yanukovici in calitate de presedinte a fost programată la Bruxelles, pe data de 1 martie.

La Kiev la ceremonia de investire a noului presedinte Viktor Yanukovici, presedintele interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu a declarat ca „Moldova si Ucraina sunt sortite sa aiba relatii foarte bune si ca aceasta este, - in viziunea presedintelui parlamentului de la Chisinau, - o cerinta de baza pentru orice stat cu initiativa europeana”.

Secretarul de stat american Hillary Clinton a declarat ca Rusia si Alianta Nord Atlantica ar trebui sa colaboreze mai mult in combaterea amenintarilor globale, precum proliferarea armelor nucleare, terorismul, pirateria si securitatea cibernetica. Clinton a respins ferm propunerea Moscovei pentru un nou tratat de securitate europeana, repetind ca Alianta Nord Atlantica nu este o amenitare la adresa securitatii Rusiei. Clinton a propus o colaborare cu Rusia si in domeniul sistemelor defensive anti racheta, care „sa ii apare deopotriva si pe cetatenii Europei si pe cei ai Rusiei”. Extinderea NATO este considerata in actuala strategie nationala de aparare a Rusiei drept una din principalele amenintari la adresa Rusiei.

Ministerul rus de externe a declarat ca are intrebari serioase în privinta scopurilor urmarite de Statele Unite cu planurile de amplasare a scutului antiracheta în Europa. Purtatorul de cuvant Andrei Nesterenko a descris planurile americane drept „aranjamente pripite care fac fragila arhitectura de securitate europeana ostateca unor amenintari cu racheta imaginare”. Este cea mai aspra critica formulata pana acum de Rusia, dupa ce Romania a anuntat ca va gazdui elemente ale scutului, iar Bulgaria s-a aratat interesata.

Presedintele Dmitry Medvedev a declarat ca Rusia si Uniunea Europeana ar trebui sa isi intareasca relatiile. Declaratia a fost facuta la Moscova, unde s-a aflat coordonatoarea politicii externe a Uniunii Europene Catherine Ashton. Dupa intilnirea cu Ashton, seful diplomatiei de la Moscova, Serghei Lavrov a spus ca Rusia ar vrea ca aceasta colaborare sa se axeze pe zone concrete, practice si importante, precum cele economice, educatie, tehnologie, inovatie si guvernare. Pe 31 mai, la Rostov pe Don va avea loc summitul Rusia-Uniunea Europeană.

Televiziunea turcă relatează că autorităţile au arestat încă 18 ofiţeri ai armatei bănuiţi de implicare într-o presupusă tentativă de lovitură de stat în 2003. Numărul total al arestaţilor ajunge la 67, după primul val de arestări la începutul săptămânii. Premierul Recep Tayyip Erdogan a avertizat că „nimeni nu se află mai presus de lege” şi că toţi cei care au conspirat împotriva democraţiei vor fi aduşi în faţa justiţiei.

O organizaţie pentru drepturile omului a anunţat că în Cuba un deţinut politic a murit la spital în urma unei greve a foamei de 85 de zile. Comisia cubaneză pentru drepturile omului spune că Orlando Zapata Tamayo, în vârstă de 42 de ani, se afla în închisoare din anul 2003. El fusese condamnat pentru perturbarea ordinii publice şi lipsă de respect faţă de autorităţile comuniste. Amnesty International susţine că în închisorile din Cuba se află aproape 60 de deţinuţi politici.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Radu Vrabie (APE)
Dragi prieteni, despre evenimentele săptămânii trecute discutăm astăzi cu invitatul nostru, expertul Radu Vrabie de la Asociaţia pentru Politică Externă din Chişinău. Dl Vrabie, ce evenimente ale săptămânii trecute vi s-au părut mai importante pentru relaţiile moldo-transnistrene?

Radu Vrabie: „Desigur că pe primul plan ar fi suspendarea, până în luna septembrie, a interdicţiei de călătorie în Uniunea Europeană pentru liderii de la Tiraspol, care a fost introdusă în 2003. Apoi ar fi victoria definitivă a lui Victor Ianucovici în Ucraina. Şi desigur că putem să discutăm despre grupurile de lucru pentru măsurile de încredere care şi-au început activitatea şi pe care să sperăm că o vor continua în viitor”.

Radu Benea: Haideţi să le luăm pe rând. Suspendarea interdicţiei de călătorie în Uniunea Europeană pentru un grup de lideri transnistreni. Ce a determinat Uniunea Europeană să-şi revizuiască decizia din 2003?

Radu Vrabie: „În primul rând, trebuie să spunem că această interdicţie era în mare parte condiţionată de nedorinţa administraţiei de la Tiraspol de a negocia, de a participa la negocieri. Or, în momentul în care s-a produs o anumită deschidere - vorbim despre relansarea acestor grupuri de lucru, Uniunea Europeană este consecventă în abordarea sa şi de aceea a suspendat această interdicţie. Acum observăm că relaţiile dintre Chişinău şi Tiraspol s-au încălzit un pic: să nu uităm că au fost două reuniuni informale în formatul 5+2; a mai fost programată una pe 1-2 martie; au fost două întâlniri între reprezentantul politic al Tiraspolului Vladimir Iastrebciak şi vicepremierul pentru reintegrare Victor Osipov – una chiar la Chişinău, ceea ce este o premieră în reglementarea transnistreană pentru ultimii ani. De aceea, cred că acest pas al UE este de a încuraja în continuare administraţia de la Tiraspol să fie mult mai deschisă şi mai interesată în rezolvarea acelor probleme care îi afectează pe toţi locuitorii Republicii Moldova, fie de pe malul drept sau de pe malul stâng al Nistrului.

Radu Benea: De ce interdicţia de călătorie a fost suspendată numai până la sfârşitul lui septembrie? Şi ce impact credeţi că ar putea avea decizia Uniunii Europene asupra implicării Tiraspolului în procesul de reglementare?

Radu Vrabie: „De ce a fost condiţionată în timp, până în septembrie? Eu pot să presupun că este iarăşi în mare parte datorită comportamentului sau precedentelor acţiuni ale Tiraspolului, care după o perioadă de încălzire, imediat treceau la anumite acţiuni de tensionare a situaţiei. Cât priveşte reacţia Tiraspolului, nu este un secret că liderii transnistreni tot timpul au încercat să arate că nu-i prea interesează dacă sunt sau nu în lista neagră, că nu-i atât de important pentru ei să meargă în UE. De aceea cred că şi acum ei încearcă să nu dea importanţă acestui eveniment. În plus, se ştie că anume autorităţile de la Chişinău au insistat să fie suspendată interdicţia, în special pentru liderul de la Tiraspol Igor Smirnov – un proces început chiar de fostul preşedinte Voronin. Iar Tiraspolul sigur că nu vrea să arate publicului de pe malul stâng că a obţinut ceva datorită Chişinăului. În acest sens, aş vrea să menţionez faptul că autorităţile de la Chişinău au devenit mult mai flexibile şi mai consecvente, vedem mai mulţi paşi în întâmpinare şi sperăm că şi forţele de la Tiraspol vor înţelege acest lucru şi vor face paşi în întâmpinarea Chişinăului, pentru că reglementarea transnistreană depinde de toţi actorii implicaţi în acest proces”.

Radu Benea: Săptămâna trecută au continuat primele contacte la nivelul grupurilor de experţi pentru sporirea încrederii de pe ambele maluri ale Nistrului. Ce perspective vedeţi pentru apariţia unor rezultate pozitive?

Radu Vrabie: „Analizând paşii făcuţi de administraţia de la Tiraspol în trecut, credeam că paşii făcuţi erau pentru menţinerea status-quo-ului, pentru că acesta era punctul forte al administraţiei transnistrene, mai ales datorită paşilor, câteodată inconsecvenţi ai Chişinăului, care desigur că erau utilizaţi de administraţia de la Tiraspol. Cât priveşte grupurile de lucru. Dacă vă aduceţi aminte, aceste iniţiative ale preşedintelui Vladimir Voronin au fost primite negativ de către administraţia de la Tiraspol, declarând că ele nu au sens şi că sunt nişte iniţiative de ziar – „gazetnye initsiativy”, cum le spuneau ei. Ce observăm peste un an şi ceva? Observăm că aproape toate punctele sunt acceptate, cu excepţia demilitarizării, unde transnistrenii insistă doar pe un singur aspect: colaborarea dintre poliţia moldovenească şi miliţia de pe malul stâng al Nistrului. Vedem chiar nivelul reprezentativ: din partea transnistrenilor în grupurile de lucru participă chiar aşa-zişii miniştri de resort, din partea Chişinăului participă viceminiştrii. Ştim că aceste iniţiative sunt aprobate, susţinute chiar şi de Federaţia Rusă, ceea ce nu este puţin pentru administraţia de la Tiraspol, ştim că părerilor din Rusia li se acordă o mare atenţie la Tiraspol. Ce urmează acum? Sunt foarte multe premise ca aceste grupuri să lucreze în continuare”.

Radu Benea: Care ar fi acestea? Ce domenii credeţi că ar putea fi de interes comun pentru Chişinău şi Tiraspol?

Radu Vrabie: „Sunt o mulţime de probleme care există pe malul drept şi malul stâng al Nistrului şi de care depinde viaţa şi bunăstarea oamenilor. Sunt probleme ecologice, medicale, de ajutor umanitar, etc., circulaţie, infrastructură, aceeaşi cale ferată... Pentru că în pofida faptului că trenurile nu circulă prin Trasnistria şi se pierd bani, pe de altă parte nici transnistrenii nu au o conexiune între căile ferate. Sunt două porţiuni – una la Râbniţa şi alta la Bender, care într-un fel nu au legătură între ele, şi de aceea pentru a face conexiunea între Bender şi Râbniţa este nevoie ori să mergi prin Ucraina, ori pe maul drept în Republica Moldova. Ceea ce ar putea împiedica dezvoltarea acestor grupuri de lucru este, desigur, reavoinţa. Nu este un lucru neştiut că sunt forţe politice la Tiraspol care sunt împotriva deschiderii şi discuţiilor între malul drept şi stâng ale Nistrului. O altă piedică ar putea fi inconsecvenţa Chişinăului. Una din marile greşeli ale fostei guvernări în procesul de reglementare a conflictului transnistrean a fost inconsecvenţa. Şi fosta guvernare, din păcate, vedea conflictul transnistrean nu ca pe un proces, ci ca pe un eveniment. Actuala conducere vede acest lucru ca pe un proces şi acesta este un lucru important, pentru că în momentul în care noi vom ajunge la o soluţie politică, trebuie să fim pregătiţi să putem lucra, să fie un stat viabil. În momentul în care statul nu va fi viabil, va fi foarte greu să obţii o soluţie politică”.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

A rămas mai puţin de o lună până la alegerile locale din regiunea transnistreană. Pe 16 februarie a expirat termenul de depunere a actelor din partea concurenţilor. Candidaţii care au fost deja înregistraţi şi-au început campania electorală. Mai multe detalii despre mersul campaniei are Valentina Ursu.

Şeful comisiei electorale centrale, Piotr Denisesnko spune că pentru un singur mandat de deputat în consiliile raionale şi orăşeneşti din Transnistria rivalizează de la doi până la şase candidaţi. În listele de alegători figurează în total 392 de mii de persoane cu drept de vot.

Viitorii aleşi locali s-au activizat îndeosebi în Tiraspol, Bender şi Râbniţa: pe stâlpi sunt lipite afişe, presa publică „ode laudative” candidaţilor, agitatorii îi îndeamnă pe oameni la întâlnirile electorale să voteze cu pretendentul lor.

Larma electorală ocoleşte însă localităţile mai mici.

Satul Blijnii Hutor, din raionul Slobozia, este practic o suburbie a oraşului Tiraspol. Locuitorii săi sunt în marea lor majoritate de etnie ucraineană. Puţini dintre ei cunosc numele deputatului ce-ar trebui să le reprezinte interesele în consiliul raional Slobozia sau numele candidaţilor actuali.

„Nici nu ştiu, cine candidează? Eu nu ştiu nici măcar cine-i preşedintele sovietului sătesc. Ştiu însă că e un post cam lunecos. Pentru că sunt multe probleme nerezolvate, iar salariile sunt mici”.

„Eu mă gândesc deja nu la copiii mei, ci la nepoţi, cum vor trăi mai departe? De ce toţi pleacă în Rusia? Dacă aici ar fi toate bune şi frumoase, nimeni n-ar pleca. Dar, chiar dacă voi merge să votez, ce-o să schimbe votul meu?”.

„Avem deputaţi, mergem la ei cu diverse probleme, însă nimic nu se rezolvă. Oamenii se revoltă între ei, dar degeaba. Apa ne-o deconectează când vor ei, fără să ne prevină, şi destul de des. Reţelele electrice-s ale noastre, de aceea când opresc lumina ne previn. Dar problema apei e un coşmar, ca şi cea a gunoiului ce nu este evacuat la timp şi din care cauză satul e foarte murdar. Ne-am dori mai multă ordine, mai multe locuri de muncă, aşa încât lumea să nu plece peste hotare. Noi, cel puţin, avem noroc că suntem aproape de Tiraspol. Oricum, am vrea ca oamenilor să le placă să trăiască aici, să poată trăi aici, să avem o perspectivă de viitor, o anumită stabilitate”.

Drumul spre magazinul alimentar din sat e numai brazde şi gropi adânci. Un şuvoi de ploaie le-a umplut cu apă, transformându-le în lacuri mici, printre care cu greu îţi vei croi calea. În sat sunt multe case părăsite de cei plecaţi peste hotare. Locuitorii sunt mai mult oameni în vârstă, care nu prea cred însă că sunt în stare să schimbe ceva sau că tinerii plecaţi vor cheltui bani pe un drum acasă ca să participe la alegeri.

-----------------

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG