1 martie 2000
Actualitatea în Republica Moldova.
Stadiul negocierilorilor Tratatelor de bază cu România și Rusia.
Dan Ionescu: Ministrul român de Externe, Petre Roman, a declarat miercuri, în faţa comisiilor de politică externă ale celor două Camere ale Parlamentului, că cetăţenii Republicii Moldova vor avea nevoie de paşaport pentru trecerea graniţei cu România. El nu a precizat, totuşi, când anume va intra în vigoare noul regim de frontieră. În altă ordine de idei, Roman a mai spus că Ministerul Industriei a găsit o formulă comercială, pe baza căreia se va furniza pe mai departe curent electric către Republica Moldova, formula respectivă urmând a fi anunţată de către ministrul Radu Berceanu. Tot astăzi Comisia pentru politică externă a Parlamentului moldovean s-a ocupat, la rândul ei, de relaţiile cu România. Mai precis, de stadiul în care se află elaborarea tratatului politic de bază dintre cele două state. Relatează corespondentul nostru la Chişinău, Radu Benea.
Stadiul negocierilor asupra celor două tratate de bază, pe care Republica Moldova se pregăteşte să le semneze cu România şi Federaţia Rusă a constituit obiectul dezbaterilor de astăzi din cadrul Comisiei parlamentare pentru politică externă. O informaţie la temă a prezentat ministrul de Externe, Nicolae Tăbăcaru, şi ambasadorul cu misiuni speciale, Gheorghe Cârlan. Potrivit acestuia din urmă, cel mai aproape de finalizare este tratatul cu România.
Părţile au convenit, deja, de comun acord asupra denumirii documentului, care ar putea fi „Tratat de parteneriat privilegiat şi cooperare”. A rămas ca experţii să examineze articolele ce vizează frontiera comună, deşi, aşa cum afirmă Cârlan, la acest capitol nu există divergenţe. În cadrul consultărilor, s-a mai convenit şi asupra faptului că tratatul ar putea fi semnat pe o perioadă de 10 ani.
Cât priveşte documentul de bază, negociat cu Federaţia Rusă, se pare că aici au apărut unele probleme. Moscova insistă asupra unor prevederi, ce ar crea condiţii privilegiate pentru studierea aprofundată a limbii ruse în Republica Moldova. Un alt aspect mult disputat este că partea rusă insistă asupra participării la negocieri a reprezantanţilor republicii autoproclamate transnistrene.
În cadrul dezbaterilor, preşedintele Comisiei, Vasile Nedelciuc, a remarcat necesitatea introducerii unor modificări şi completări în proiectele celor două tratate, ţinându-se cont de rezultatele summit-ului Uniunii Europene de la Helsinki şi al OSCE de la Istanbul. Referitor la tratatul cu Federaţia Rusă, Nedelciuc a combătut obiecţiile avansate de partea rusă, arătând că acestea nu sunt întemeiate. Cât priveşte tratatul cu România, în opinia sa, acesta trebuie să devină unul de preintegrare europeană pentru Republica Moldova.
Iată ce ne-a declarat preşedintele Comisiei pentru politică externă a Parlamentului, Vasile Nedelciuc: „După summit-ul de la Helsinki, dar şi cel OSCE de la Istanbul, tratatele politicii de bază între Moldova şi România trebuiesc privite oarecum altfel. Agitaţia, care se face în ultima vreme în jurul cetăţeniei duble cu România şi problema zonei Schengen, care poate veni la frontieră cu Republica Moldova, ne pune în situaţia de a cere ca în acest tratat de bază cu România să fie incluse şi asemenea prevederi, care pot, ulterior, facilita obţinerea de către Moldova a unui sprijin important din partea Uniunii Europene în ceea ce priveşte, în primul rând, simplificarea obţinerii vizelor, sau trecerii fără vize în acest spaţiu.
Şi am spus că dacă Republica Moldova ar avea inclus în acest tratat cu România prevederi că, bunăoară, vom avea puncte comune de control vamal, vom avea frontieră păzită în comun, că vom avea facilităţi în ceea ce priveşte obţinerea de vize în cadrul Uniunii Europene, toate astea fiind obţinute înainte ca România să fie admisă. Uniunea Europeană ar trebui să ia în considerare particularităţile relaţiilor privilegiate dintre România şi Republica Moldova şi lucrul ăsta să favorizeze Moldova în procesul ei de aderare la Uniunea Europeană.”
În opinia lui Vasile Nedelciuc, cooperarea cu România trebuie privită şi ca o cooperare regională, care este stimulată şi sprijinită de Uniunea Europeană: „Deaceea trebuie noi, cei din Moldova, în primul rând, să fim interesaţi de a avea un tratat cu România cât mai bun şi cât mai larg, în sensul integrării noastre cu România, pentru că este absurd să credem, că vom fi acceptaţi în Uniunea Europeană, neavând o experienţă de integrare, în primul rând, cu vecinii noştri, în cazul dat cu România.”
Din Chişinău, Radu Benea, pentru Radio Europa Liberă.
Actualitatea în Republica Moldova.
Stadiul negocierilorilor Tratatelor de bază cu România și Rusia.
Dan Ionescu: Ministrul român de Externe, Petre Roman, a declarat miercuri, în faţa comisiilor de politică externă ale celor două Camere ale Parlamentului, că cetăţenii Republicii Moldova vor avea nevoie de paşaport pentru trecerea graniţei cu România. El nu a precizat, totuşi, când anume va intra în vigoare noul regim de frontieră. În altă ordine de idei, Roman a mai spus că Ministerul Industriei a găsit o formulă comercială, pe baza căreia se va furniza pe mai departe curent electric către Republica Moldova, formula respectivă urmând a fi anunţată de către ministrul Radu Berceanu. Tot astăzi Comisia pentru politică externă a Parlamentului moldovean s-a ocupat, la rândul ei, de relaţiile cu România. Mai precis, de stadiul în care se află elaborarea tratatului politic de bază dintre cele două state. Relatează corespondentul nostru la Chişinău, Radu Benea.
Stadiul negocierilor asupra celor două tratate de bază, pe care Republica Moldova se pregăteşte să le semneze cu România şi Federaţia Rusă a constituit obiectul dezbaterilor de astăzi din cadrul Comisiei parlamentare pentru politică externă. O informaţie la temă a prezentat ministrul de Externe, Nicolae Tăbăcaru, şi ambasadorul cu misiuni speciale, Gheorghe Cârlan. Potrivit acestuia din urmă, cel mai aproape de finalizare este tratatul cu România.
Părţile au convenit, deja, de comun acord asupra denumirii documentului, care ar putea fi „Tratat de parteneriat privilegiat şi cooperare”. A rămas ca experţii să examineze articolele ce vizează frontiera comună, deşi, aşa cum afirmă Cârlan, la acest capitol nu există divergenţe. În cadrul consultărilor, s-a mai convenit şi asupra faptului că tratatul ar putea fi semnat pe o perioadă de 10 ani.
Cât priveşte documentul de bază, negociat cu Federaţia Rusă, se pare că aici au apărut unele probleme. Moscova insistă asupra unor prevederi, ce ar crea condiţii privilegiate pentru studierea aprofundată a limbii ruse în Republica Moldova. Un alt aspect mult disputat este că partea rusă insistă asupra participării la negocieri a reprezantanţilor republicii autoproclamate transnistrene.
În cadrul dezbaterilor, preşedintele Comisiei, Vasile Nedelciuc, a remarcat necesitatea introducerii unor modificări şi completări în proiectele celor două tratate, ţinându-se cont de rezultatele summit-ului Uniunii Europene de la Helsinki şi al OSCE de la Istanbul. Referitor la tratatul cu Federaţia Rusă, Nedelciuc a combătut obiecţiile avansate de partea rusă, arătând că acestea nu sunt întemeiate. Cât priveşte tratatul cu România, în opinia sa, acesta trebuie să devină unul de preintegrare europeană pentru Republica Moldova.
Iată ce ne-a declarat preşedintele Comisiei pentru politică externă a Parlamentului, Vasile Nedelciuc: „După summit-ul de la Helsinki, dar şi cel OSCE de la Istanbul, tratatele politicii de bază între Moldova şi România trebuiesc privite oarecum altfel. Agitaţia, care se face în ultima vreme în jurul cetăţeniei duble cu România şi problema zonei Schengen, care poate veni la frontieră cu Republica Moldova, ne pune în situaţia de a cere ca în acest tratat de bază cu România să fie incluse şi asemenea prevederi, care pot, ulterior, facilita obţinerea de către Moldova a unui sprijin important din partea Uniunii Europene în ceea ce priveşte, în primul rând, simplificarea obţinerii vizelor, sau trecerii fără vize în acest spaţiu.
Şi am spus că dacă Republica Moldova ar avea inclus în acest tratat cu România prevederi că, bunăoară, vom avea puncte comune de control vamal, vom avea frontieră păzită în comun, că vom avea facilităţi în ceea ce priveşte obţinerea de vize în cadrul Uniunii Europene, toate astea fiind obţinute înainte ca România să fie admisă. Uniunea Europeană ar trebui să ia în considerare particularităţile relaţiilor privilegiate dintre România şi Republica Moldova şi lucrul ăsta să favorizeze Moldova în procesul ei de aderare la Uniunea Europeană.”
În opinia lui Vasile Nedelciuc, cooperarea cu România trebuie privită şi ca o cooperare regională, care este stimulată şi sprijinită de Uniunea Europeană: „Deaceea trebuie noi, cei din Moldova, în primul rând, să fim interesaţi de a avea un tratat cu România cât mai bun şi cât mai larg, în sensul integrării noastre cu România, pentru că este absurd să credem, că vom fi acceptaţi în Uniunea Europeană, neavând o experienţă de integrare, în primul rând, cu vecinii noştri, în cazul dat cu România.”
Din Chişinău, Radu Benea, pentru Radio Europa Liberă.
